Un nou studiu realizat în Statele Unite arată că, pentru unele infecții bacteriene frecvente, tratamentele mai scurte pot fi la fel de eficiente și sigure ca cele de durată mai lungă. Cercetarea, publicată în revista Open Forum Infectious Diseases și citată de Science Alert, pune sub semnul întrebării ideea că orice infecție necesită automat șapte zile de antibiotice.
Recomandarea „Trebuie întotdeauna să termini cura” a fost transmisă mult timp pacienților, însă dovezile strânse în ultimele decenii indică o situație mai nuanțată. Peste 120 de studii clinice randomizate au arătat că, în cazul unor infecții comune, curele mai scurte pot avea rezultate similare și pot provoca mai puține reacții adverse decât tratamentele prelungite.
Ce spun cercetătorii
Alistair Thorpe, cercetător în domeniul sănătății populației la University of Utah, spune că informațiile noi ajung greu la pacienți, după ani în care aceștia au asociat durata mai mare cu eficiența sporită. Rezistența la antibiotice rămâne o problemă majoră, iar expunerea inutilă, inclusiv prin tratamente mai lungi decât este necesar, poate avea propriile riscuri.
Durata se stabilește medical
În anumite forme de pneumonie, studiile sugerează că tratamentele mai scurte pot funcționa fără să crească riscul revenirii infecției. Totuși, unele afecțiuni grave, precum tuberculoza și anumite infecții cu stafilococi, necesită cure mai lungi. Pacientul nu trebuie să decidă singur când oprește antibioticul, chiar dacă simptomele dispar.
Cercetătorii au chestionat 1.475 de adulți americani despre durata preferată pentru o infecție respiratorie bacteriană, precum pneumonia. Dintre aceștia, 892 au ales un tratament de cel puțin șapte zile, iar doar 17,5% au primit vreodată recomandarea unui cadru medical să oprească antibioticul când se simt mai bine; 58,4% ar accepta această indicație în anumite situații. Alistair Thorpe subliniază că discuția cu medicul despre durata potrivită este abordarea corectă.
