Cercetătorii Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) din Buzău au obținut genotipuri de ardei iute cu niveluri record de capsaicină, de până la 2.600.000 de unități pe scara Scoville. Rezultatele vor fi prezentate la Congresul Internațional de Horticultură IHC-2026, organizat la Kyoto, în Japonia, între 23 și 28 august.
BRGV va participa cu șase lucrări științifice dedicate unor cercetări din horticultură, plante medicinale și ameliorare. Una dintre lucrări urmărește evoluția ardeiului iute românesc și soiurile obținute la Buzău, unde există o bază de germoplasmă cu peste 1.000 de genotipuri.
Printre soiurile dezvoltate de echipa coordonată de directorul BRGV, Costel Vînătoru, se numără:
- Cornul caprei – Decebal;
- Roial;
- Grigoraș;
- Vlaicu;
- Halep;
- Ciprian, aflat în curs de omologare.
Cel mai iute soi comercial din această selecție este Halep, inclus deja în catalogul național și în cel european. Acesta se apropie de două milioane de unități Scoville, în timp ce un genotip obținut prin încrucișarea soiului Grigoraș cu Habanero depășește 2.600.000 de unități.
Direcția de cercetare are legătură și cu tradiția locală a cultivării ardeiului. La Buzău este păstrat soiul Cornul caprei, folosit de-a lungul timpului la murături și în preparate precum babicul de Buzău și cârnații de Pleșcoi.
Ce beneficii are capsaicina
Specialiștii studiază ardeiul iute atât pentru utilizarea sa alimentară, cât și pentru conținutul de capsaicină. Substanța este folosită în medicamente antiinflamatorii și în produse de autoapărare, iar extractele de ardei iute au și aplicații în combaterea alcoolismului.
Potrivit cercetătorilor, odată cu creșterea concentrației de capsaicină crește și nivelul vitaminei C din fruct. Ardeii conțin, de asemenea, caroten și licopen, substanțe pe care organismul nu le produce și care trebuie obținute prin alimentație.
O altă lucrare prezentată la Kyoto descrie aclimatizarea în România a castravetelui amar, cunoscut sub denumirea științifică Momordica charantia. BRGV a obținut până acum soiurile Rodeo, Brâncuși, Amiral și Palade, iar alte două linii se află în cercetare și urmează să fie omologate.
Castravetele amar este analizat pentru întrebuințările sale alimentare și medicale. Planta este consumată în special de persoane cu glicemie ridicată sau cu probleme legate de obezitate, fiere, ficat și pancreas, iar fructele sale sunt folosite și la fabricarea unor medicamente disponibile în farmacii.
Plantele incluse în cercetări
Celelalte lucrări ale cercetătorilor buzoieni vizează o plantă medicinală și ornamentală, florile de iris și o colecție de soiuri de busuioc. Una dintre cercetări prezintă Sideritis Cypria, specie care nu mai fusese cultivată în România și care poate contribui la reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie în aer.
O altă lucrare analizează caracteristicile biochimice și calitative ale soiurilor românești de castravete amar. În cazul irisului, cercetătorii au testat înmulțirea prin semințe, o alternativă la metoda vegetativă folosită de obicei, pe baza unei colecții de peste 50 de soiuri, dintre care 47 au fost incluse în studii.
Cercetarea dedicată busuiocului se referă la soiurile omologate Athos, Miron, Săvârșin și Teodor. Toate sunt înscrise în catalogul oficial și au caracteristici distincte.
Participarea la congresul internațional de la Kyoto le oferă specialiștilor BRGV ocazia de a prezenta rezultatele obținute în ultimii ani în domeniul ameliorării plantelor și al horticulturii.
