DIICOT a extins ancheta Nordis după ce 109 persoane au depus 50 de plângeri penale, reclamând prejudicii de zeci de milioane de euro. În paralel, dosarul White Tower – City Gate, instrumentat la Ploiești și asociat de anchetatori cu un mecanism asemănător, are parte de o comunicare publică mult mai redusă.
La 18 august 2026, procurorii DIICOT au dispus extinderea urmăririi penale față de administratorii grupului de societăți deja inculpați și față de patru firme. Sunt vizate noi acte materiale de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Prejudiciul suplimentar calculat în baza celor 50 de plângeri depășește 42 de milioane de lei, 14 milioane de euro și 17.000 de dolari. Separat, o societate comercială a reclamat un prejudiciu de aproximativ 7 milioane de lei, pentru o faptă distinctă de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
În octombrie 2025, ancheta Nordis fusese deja extinsă după depunerea a sute de plângeri. La acel moment erau menționate aproximativ 700 de plângeri și 850 de persoane vătămate, iar prejudiciul estimat pentru infracțiunea de înșelăciune era de circa 75 de milioane de euro.
Printre persoanele cercetate se află Vladimir Ciorbă și Laura Vicol, alături de alte persoane din conducerea și administrarea grupului. Procurorii susțin că unii clienți ar fi achitat sume importante pentru locuințe care nu ar fi fost construite sau livrate, iar banii ar fi fost folosiți ulterior în alte scopuri. Ancheta este în desfășurare, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Dosarul imobiliar de la Ploiești
Cazul White Tower – City Gate a intrat în atenția procurorilor ploieșteni în 2024, când au fost efectuate 15 percheziții la dezvoltatori imobiliari, birouri notariale și cabinete de avocatură. Potrivit anchetatorilor, cumpărătorii ar fi fost induși în eroare cu privire la apartamentele pe care urmau să le primească.
În cazul White Tower, procurorii au afirmat că dezvoltatorul ar fi construit 30 de apartamente peste numărul prevăzut în autorizație. Totodată, documentele folosite pentru intabulare nu ar fi reflectat situația reală a imobilului.
Investigația i-a vizat nu doar pe dezvoltatori, ci și pe funcționari ai Primăriei Ploiești, persoane din domeniul cadastrului, notari și avocați. În mai 2025, 14 inculpați, persoane fizice și juridice, au fost trimiși în judecată în dosarul privind fraudele imobiliare White Tower, City Gate și Mărășești, cu un prejudiciu indicat atunci la aproximativ 8,7 milioane de euro.
În iulie 2025, într-un dosar conex, au fost trimiși în judecată și funcționari ai Primăriei Ploiești și ai OCPI Prahova. O lună mai târziu, procesul penal White Tower ajunsese la Curtea de Apel Ploiești.
În martie 2025 au avut loc noi percheziții în legătură cu White Tower și City Gate, iar ancheta a fost extinsă către alte fapte și persoane. În aprilie 2026, un avocat și o altă persoană au fost trimiși în judecată într-o cauză conexă, procurorii susținând că ar fi încercat să inducă în eroare 25 de persoane păgubite din afacerea White Tower – City Gate.
Prejudiciul potențial din acea cauză a fost estimat la peste 7,4 milioane de lei. În spațiul public nu au fost anunțate însă despăgubiri pentru victime sau recuperarea efectivă a unor apartamente, iar soluționarea măsurilor privind sechestrul asigurător a fost amânată în instanță.
Victimele așteaptă răspunsuri
Mai mult de 100 de persoane ar fi semnat promisiuni de vânzare-cumpărare pentru locuințe din proiectele White Tower și City Gate. Unele apartamente pentru care fuseseră plătiți bani ar fi ajuns ulterior la alți proprietari.
În 2025, victimele au cerut public urgentarea anchetei. Unul dintre păgubiți a descris asemănarea dintre mecanismele reclamate în cazurile Nordis și White Tower drept „copy-paste”, formulare care îi aparține și nu reprezintă o concluzie a instanței.
Deși dosarul de la Ploiești a trecut prin percheziții, măsuri preventive, trimiteri în judecată și proceduri la Curtea de Apel Ploiești, informațiile publice despre evoluția sa au devenit fragmentare. În cazul Nordis, fiecare nou val de plângeri a fost urmat de extinderea urmăririi penale și de prezentarea unor noi date privind prejudiciile.
Dosarele sunt instrumentate de instituții diferite și nu sunt identice din punct de vedere juridic. Asemănările invocate se referă la acuzațiile privind vânzarea unor locuințe către mai multe persoane, nepredarea apartamentelor și folosirea unor documente despre care anchetatorii susțin că nu corespundeau realității.
