Eugen Tomac este luat din nou în calcul pentru funcția de prim-ministru, după ce prima sa desemnare s-a încheiat fără ca Guvernul să ajungă la votul Parlamentului. De această dată, scenariul discutat la Cotroceni vizează un cabinet politic, susținut și dominat de PSD.
Președintele Nicușor Dan urmează să reia consultările cu partidele la 1 septembrie. Șeful statului a transmis că un guvern format din oameni politici pare mai ușor de susținut decât o echipă de tehnocrați, în actuala configurație parlamentară.
„În acest moment nu văd susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați. Deci este mult mai probabil un guvern cu miniștri politici”, a declarat Nicușor Dan, joi seară, la Chișinău.
Ce rol ar avea PSD
Președintele a recunoscut că ar fi preferat ca prima variantă propusă de Eugen Tomac să treacă de Parlament. El a evitat însă să facă o nouă nominalizare în perioada vacanței parlamentare, pentru a nu expune România riscului unui al treilea eșec și unor reacții negative din partea agențiilor de rating.
PSD nu a anunțat oficial că îl susține pe Tomac, dar social-democrații transmit că acceptarea unei alte persoane decât Sorin Grindeanu ar putea fi negociată. Adrian Câciu a precizat că partidul vrea să intre doar într-un Executiv în care să aibă miniștri proprii.
Deputatul PSD a susținut că un guvern sprijinit de formațiunea sa ar putea obține aproximativ 245 de voturi, peste cele 233 necesare pentru învestire. În mod oficial, propunerea PSD pentru funcția de premier rămâne Sorin Grindeanu, însă acesta pare să evite preluarea mandatului.
În cazul unui cabinet condus de Eugen Tomac, social-democrații ar urmări o reprezentare consistentă în Guvern și un rol important în stabilirea programului de guvernare. Ministerele Afacerilor Externe și Apărării ar putea reveni unor persoane agreate de Nicușor Dan.
Majoritatea nu este încă sigură
Calculele parlamentare disponibile public nu confirmă, deocamdată, o majoritate pentru noua formulă. PSD are 127 de parlamentari, UDMR dispune de 31 de mandate, iar grupul minorităților naționale numără 17 aleși.
La acestea s-ar putea adăuga parlamentarii unor formațiuni și grupări care ar susține proiectul:
- 18 parlamentari ai grupului Uniți pentru România;
- șapte aleși din PACE;
- aproximativ 20 de liberali critici față de actuala conducere a PNL.
O astfel de combinație ar ajunge la aproximativ 220 de voturi, cu 13 mai puține decât pragul necesar. Diferența până la cele 245 de voturi avansate de Adrian Câciu nu a fost susținută printr-o listă publică a parlamentarilor care ar urma să voteze guvernul.
UDMR este dispusă să participe la negocieri și să analizeze formule alternative, însă a stabilit o condiție. Vicepremierul interimar Tanczos Barna a declarat că formațiunea nu va vota un Guvern a cărui existență depinde de sprijinul AUR.
Cum s-a încheiat prima desemnare
Eugen Tomac a primit primul mandat de premier pe 4 iunie 2026. Nicușor Dan l-a prezentat atunci drept o persoană independentă de partidele parlamentare, cu experiență suficientă pentru a negocia formarea unei majorități.
Tomac a propus un cabinet tehnocrat, alcătuit din specialiști, însă formula a intrat rapid în conflict cu partidele de la care avea nevoie de voturi. În PNL, Ciprian Ciucu a afirmat că lista miniștrilor părea să apere interesele PSD și a descris-o drept „cusută cu ață alb-fosforescentă”.
Liberalul a susținut că Tomac ar fi avut „întâlniri prealabile, ascunse și neasumate” cu social-democrații. Printre numele indicate ca fiind apropiate de PSD s-au numărat Nicolae Istudor pentru Agricultură, Ionuț Mașala pentru Transporturi și Vladimir Ionaș pentru Dezvoltare.
Ciucu a avertizat că un Executiv prezentat ca tehnocrat ar putea deveni o soluție prin care PSD își păstrează influența fără să își asume oficial guvernarea. El a folosit expresia „tehnicieni roșii” și i-a reproșat lui Tomac că nu ar fi purtat o discuție transparentă cu liberalii.
Eugen Tomac a respins acuzațiile și a spus că, în calitate de premier desemnat, avea dreptul să își aleagă echipa guvernamentală. Pe 11 iunie, conducerea PNL a decis în unanimitate să nu voteze cabinetul și le-a cerut parlamentarilor liberali să rămână în bănci la învestitură.
Mai mulți lideri ai PNL au considerat că Executivul propus era, în realitate, un guvern al PSD. Ilie Bolojan ar fi susținut că un cabinet fără o majoritate politică autentică ar deveni „un paravan pentru PSD” și nu ar putea aplica reformele anunțate.
Fără voturile PNL și USR, Tomac și-a depus mandatul pe 14 iunie, înainte ca lista miniștrilor să fie prezentată Parlamentului. Ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, însă Guvernul acestuia a fost respins cu 189 de voturi pentru, sub pragul de 233.
Condițiile puse de social-democrați
La prima rundă de negocieri, PSD nu i-a oferit lui Eugen Tomac un sprijin necondiționat. Partidul a cerut schimbarea direcției de austeritate și includerea în programul de guvernare a unor măsuri economice și sociale.
- reducerea TVA pentru alimentele de bază și medicamente;
- scăderea taxării muncii pentru salariile mici și medii;
- eliminarea CASS pentru mame, veterani și persoanele cu dizabilități;
- indexarea pensiilor;
- plata facturilor restante ale statului către companii.
Sorin Grindeanu afirma atunci, în comunicarea oficială a PSD, că reducerea deficitului și reformele trebuie să pornească „de sus în jos”, nu să fie aplicate împotriva cetățenilor sau a companiilor românești. Tomac a declarat că social-democrații fuseseră deschiși la negocieri și acceptaseră o parte importantă dintre propuneri.
După retragerea mandatului, europarlamentarul l-a acuzat pe Ilie Bolojan că și-ar fi schimbat poziția. Tomac a susținut că PNL și PSD sprijiniseră inițial ideea unui cabinet tehnocrat și că ajunsese la peste 200 de voturi, fără AUR și SOS, urmând să convingă doar o parte dintre parlamentarii liberali.
„Faptul că domnul Bolojan a fost nesincer cu domnul președinte Nicușor Dan ne-a adus la acest blocaj”, a afirmat Eugen Tomac. El a explicat că a renunțat la mandat după ce a constatat că „înțelegerile agreate anterior” nu mai erau respectate.
Noua variantă ar transforma cabinetul Tomac dintr-o formulă prezentată drept tehnocrată într-un Guvern politic, cu PSD implicat direct. Rămâne însă de demonstrat dacă negocierile din septembrie vor produce majoritatea necesară pentru învestire.
