Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, susține că serviciile de ride-sharing sunt prea ieftine și afectează transportul public din București. Edilul vrea ca tarifele și condițiile de funcționare ale companiilor precum Uber și Bolt să poată fi reglementate de primării, nu stabilite exclusiv prin decizii luate la nivelul Parlamentului.
Declarațiile au fost făcute după o ședință a Adunării Generale a Acționarilor Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport București-Ilfov (TPBI). Ciucu a spus că este necesară eliminarea concurenței neloiale pe care firmele de ridesharing o fac transportului public și a criticat lipsa competențelor administrației locale pentru a interveni.
În opinia primarului, companiile de ride-sharing au influențat adoptarea legislației care le reglementează activitatea. „A fost un lobby foarte puternic, la nivel de Parlament, când au venit companiile ridesharing”, a afirmat Ciprian Ciucu, susținând că primăriile ar trebui să poată decide cine operează, în ce condiții și cu ce taxe în orașele lor.
Edilul a criticat și implicarea firmelor de public affairs în apărarea intereselor acestor companii. El a declarat că, în lipsa unei legi a lobby-ului, astfel de demersuri pot ajunge să fie tratate drept trafic de influență, faptă penală.
Ciucu a precizat că problema ridicată de el nu vizează în primul rând concurența dintre ride-sharing și taxiuri, ci efectul asupra transportului în comun. „Te duci cu 15 lei de la Primăria Capitalei până în Drumul Taberei, la mine acasă, sau cu 20 de lei şi eşti două persoane. Preferi să dai această sumă decât să te sui să dai 5 lei, dacă ar fi să fie 5 lei biletul sau să dai 6 lei pe transportul în comun”, a explicat primarul.
El a indicat orașe precum Viena, Madrid, Londra și Berlin, unde administrațiile locale au un rol important în stabilirea regulilor pentru transportul individual. În viziunea sa, Bucureștiul ar trebui să încurajeze folosirea autobuzelor, tramvaielor și troleibuzelor, inclusiv prin politici care să reducă deplasările cu mașini de transport individual.
Investiție de aproape 493 de milioane
Declarațiile au venit în aceeași perioadă în care Primăria Capitalei a lansat licitația pentru 100 de troleibuze articulate destinate Societății de Transport București. Contractul are o valoare estimată de aproape 493 de milioane de lei, fără TVA, iar achiziția este justificată prin necesitatea creșterii capacității transportului public.
Vehiculele solicitate trebuie să aibă o lungime de 18 metri, podea integral coborâtă și o capacitate de cel puțin 130 de pasageri. Caietul de sarcini prevede și o autonomie de minimum 20 de kilometri fără alimentare de la rețeaua de contact, inclusiv cu instalația de climatizare și celelalte sisteme auxiliare pornite.
- aer condiționat și rampe pentru persoanele cu mobilitate redusă;
- sisteme audio-video pentru informarea călătorilor și camere de supraveghere;
- validatoare pentru plata contactless și prize USB;
- numărare automată a pasagerilor;
- sisteme ADAS de asistență pentru conducătorul auto;
- monitorizarea atenției șoferului și dispozitiv antidemaraj cu etilotest.
Finanțarea provine din Programul Regional București-Ilfov 2021–2027. Proiectul beneficiază de 119.262.562 de lei fonduri nerambursabile, în timp ce contribuția municipalității este estimată la 477 de milioane de lei.
Datoriile STB apasă bugetul Capitalei
Investiția este anunțată în condițiile în care STB are o situație financiară dificilă. Compania a încheiat anul trecut cu datorii de peste 1,7 miliarde de lei, iar obligațiile către ANAF se apropie de 1,5 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de Primăria Capitalei.
În luna iulie, STB a cerut deschiderea procedurii de insolvență, la solicitarea primarului, însă Tribunalul București a respins cererea deoarece dosarul nu conținea toate documentele necesare. Ciprian Ciucu a descris atunci insolvența drept o posibilitate de redresare, nu un pas inevitabil către faliment.
Transportul public de suprafață consumă anual aproximativ 34% din bugetul Primăriei Capitalei. Veniturile din bilete și abonamente acoperă doar o parte din costurile de funcționare, iar diferența este suportată de municipalitate; dacă sunt adăugate datoriile și penalitățile, valoarea obligațiilor ajunge, în estimarea edilului, la nivelul întregului buget al Capitalei.
