Nicușor Dan explică întârzierea raportului despre alegerile anulate și cazul Călin Georgescu

0
48
Nicușor Dan explică întârzierea raportului despre alegerile anulate și cazul Călin Georgescu

Președintele Nicușor Dan a explicat de ce Administrația Prezidențială nu a publicat încă raportul privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și presupusa influență rusă în România. Într-un interviu acordat luni, la Euronews, șeful statului a vorbit și despre posibilitatea ca fostul candidat Călin Georgescu să intre din nou în cursa electorală.

Raportul va reuni informații tehnice despre anularea scrutinului și despre acțiunile atribuite Federației Ruse în timpul alegerilor. Nicușor Dan a precizat că aceste date trebuie prezentate într-o formă accesibilă publicului, iar aceasta este, în opinia sa, principala miză a documentului.

Președintele a susținut că scrutinul din 2024 a fost anulat deoarece legislația electorală referitoare la finanțare ar fi fost încălcată. El a explicat că folosirea unor sume mai mari decât cele ale contracandidaților, în condiții netransparente, poate afecta procesul electoral și poate reprezenta un motiv suficient pentru anularea alegerilor.

Nicușor Dan a invocat și raportul Parchetului General, publicat anul trecut, în care se arăta că România fusese vizată de atacuri informatice și campanii de dezinformare atribuite Federației Ruse în perioada alegerilor prezidențiale.

Ce spune despre Călin Georgescu

Întrebat dacă vede posibilă o nouă candidatură a lui Călin Georgescu, președintele a amintit că acesta este vizat, potrivit informațiilor publice, de mai multe anchete, inclusiv de dosare trimise în instanță.

Nicușor Dan a indicat drept cel mai grav dosarul în care apar Horațiu Potra și gruparea sa, despre care procurorii susțin că ar fi pregătit acțiuni pentru răsturnarea ordinii publice. În acest context, șeful statului a cerut ca „toată informația despre această persoană să fie bine cernută de către societatea noastră”.

Președintele a adăugat că orice politician are libertatea de a face campanie și de a desfășura activități politice, cu respectarea deciziilor instanțelor din România și ale Curții Constituționale.

Detalii din dosarul Potra

Dosarul menționat de președinte a fost deschis după ce Horațiu Potra și mai mulți mercenari au fost opriți în trafic, în decembrie 2024, în timp ce se îndreptau spre București. Cauza se află în prezent pe rolul Curții de Apel București, unde este judecată în primă instanță.

Potrivit procurorilor, pe 7 decembrie 2024 a avut loc o întâlnire la un centru de echitație din Ilfov. La reuniune ar fi participat Călin Georgescu, Horațiu Potra, Sechilă și Marian Burcea, cel din urmă fiind prezentat drept garda de corp a fostului candidat.

Anchetatorii susțin că, în cadrul întâlnirii, ar fi fost pus la punct un plan pentru deturnarea unui protest de susținere a lui Călin Georgescu. Manifestarea era programată pentru 8 decembrie, în fața Catedralei Mântuirii Neamului, iar participanții ar fi urmat să fie folosiți ca „masă de manevră” pentru acțiuni subversive.

După reuniunea din Ilfov, Georgescu l-ar fi sunat pe Dan Grăjeanu, liderul organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă. Potrivit procurorilor, acesta i-ar fi transmis că în ziua următoare urma să lanseze un îndemn concret, formulat prin expresia „viața sau țara”.

Procurorii afirmă că protestul ar fi trebuit să fie deturnat prin acte de violență, iar Potra s-ar fi ocupat de mobilizarea participanților, inclusiv a unor mercenari care ar fi venit înarmați.

În dosar au fost trimiși în judecată, alături de Călin Georgescu și Horațiu Potra, alte 20 de persoane. Anchetatorii susțin că oamenii lui Potra aveau asupra lor materiale pirotehnice de mare putere și numeroase obiecte periculoase.

Rolul mercenarilor ar fi fost, potrivit procurorilor, să creeze panică și teroare în timpul protestului prin care susținătorii lui Georgescu urmau să ceară reluarea turului al doilea. Ancheta descrie planul drept o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”.

Surse judiciare au explicat că detonarea materialelor pirotehnice în mijlocul unei mulțimi poate provoca dezorganizare și panică, cu riscul unor consecințe grave. Procurorii consideră că întâlnirea din Ilfov a precedat o serie de acțiuni menite să genereze haos și nesiguranță.