Institutul Național de Sănătate Publică funcționează sub presiune financiară și de personal, iar activitatea a fost redusă la patru zile pe săptămână, pentru câte două săptămâni. Directorul INSP, Simona Pârvu, spune că instituția are aproximativ 50 de angajați mai puțin și nu poate ocupa posturile vacante, deși cadrul legal permite angajări.
Problemele sunt legate de reducerea cheltuielilor de personal decisă pentru instituțiile aflate în subordinea Ministerului Sănătății. Potrivit conducerii INSP, institutului i-a fost diminuat cu 21% bugetul destinat acestor cheltuieli pentru întregul an 2026, astfel că există posturi care pot fi ocupate legal, dar pentru care nu sunt disponibile fonduri salariale.
Posturi vacante și plecări
Din cele 530 de posturi aprobate la nivelul institutului, 52 sunt neocupate, ceea ce înseamnă că aproximativ 10% din capacitatea instituției nu este acoperită. În cursul anului 2026, 33 de salariați și-au încetat activitatea.
- 26 de persoane s-au pensionat;
- un angajat a fost transferat;
- șase salariați au plecat prin acord sau demisie.
Simona Pârvu afirmă că o parte dintre angajații plecați s-au orientat către unități sanitare care nu au trecut prin aceleași reduceri salariale. În lipsa unor noi angajări, volumul de muncă a fost preluat de personalul rămas în institut.
Riscuri pentru intervenții
Directorul INSP atrage atenția că deficitul de personal afectează atât activitatea curentă, cât și capacitatea de reacție în situații speciale. În cazul unei pandemii sau al unei alerte privind siguranța alimentară, institutul nu dispune de resursele necesare pentru a interveni la nivelul maxim.
Conducerea instituției descrie situația ca rezultatul suprapunerii a două probleme: deficitul structural de personal, existent anterior, și plecările produse în 2026 după reducerea cheltuielilor. Măsurile de restrângere a programului apar în condițiile în care sarcinile INSP trebuie îndeplinite de un colectiv mai mic.
