De ce apar mai des răcelile toamna și primăvara. Cum poate fi susținută imunitatea

0
79
De ce apar mai des răcelile toamna și primăvara. Cum poate fi susținută imunitatea

Schimbările rapide de temperatură solicită organismul, mai ales în perioadele de tranziție dintre anotimpuri. Toamna și primăvara, riscul de răceli, gripă și alergii poate crește, însă somnul, alimentația echilibrată și mișcarea ajută la menținerea funcționării normale a sistemului imunitar.

Când vremea se răcește sau se încălzește brusc, corpul consumă mai multă energie pentru a-și regla temperatura. Temperaturile scăzute pot determina îngustarea vaselor de sânge din căile respiratorii, ceea ce îngreunează ajungerea celulelor de apărare la nivelul nasului și gâtului.

Un alt factor este schimbarea obiceiurilor zilnice. Oamenii petrec mai mult timp în spații închise și aglomerate, unde virusurile și bacteriile se transmit mai ușor prin particule respiratorii. Expunerea redusă la soare poate influența, de asemenea, producția de vitamina D.

În aceste perioade sunt întâlnite frecvent răcelile, gripa, faringita, amigdalita și bronșita acută. Primăvara și toamna se pot intensifica și simptomele rinitei alergice, din cauza polenului și a sporilor de mucegai.

Semne care cer atenție

Oboseala care persistă chiar și după un somn suficient, infecțiile repetate și vindecarea lentă a rănilor pot indica o slăbire a mecanismelor de apărare. Și tulburările digestive recurente, precum diareea, balonarea sau constipația, pot avea legătură cu imunitatea, deoarece flora intestinală contribuie la buna funcționare a acesteia.

Sinuzitele frecvente, pneumoniile prelungite și alte infecții severe sau repetate necesită o evaluare medicală. La copii, îmbolnăvirile sunt mai dese deoarece sistemul imunitar este încă în dezvoltare, însă episoadele foarte frecvente ori severe, asociate cu probleme de creștere, pot impune verificarea unor afecțiuni metabolice sau hormonale, inclusiv boli tiroidiene și diabet.

O alimentație variată poate asigura nutrienții implicați în funcționarea normală a organismului:

  • vitamina C se găsește în citrice, kiwi, ardei roșu și broccoli;
  • zincul poate fi obținut din semințe de dovleac, carne roșie și ouă;
  • acizii grași omega-3 se regăsesc în somon, nuci și semințe de in;
  • iaurtul și chefirul pot contribui la menținerea barierei intestinale.

Adulții au nevoie, în general, de aproximativ șapte-opt ore de somn pe noapte, de hidratare corespunzătoare și de cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată în fiecare săptămână. Reducerea stresului este importantă, deoarece nivelurile ridicate și persistente de cortizol pot influența răspunsul imun.

Riscurile suplimentelor luate fără recomandare

Vitaminele și mineralele nu ar trebui administrate în doze mari fără sfatul unui specialist. Vitaminele A, D, E și K sunt liposolubile și se pot acumula în organism, iar excesul poate produce efecte nedorite.

Suplimentele sunt recomandate în special atunci când analizele confirmă o carență și există indicație medicală. Nu există o singură vitamină sau un produs care să înlocuiască odihna, alimentația echilibrată, mișcarea și hidratarea.

Majoritatea infecțiilor sezoniere se ameliorează în aproximativ cinci-șapte zile cu repaus, lichide suficiente și o alimentație potrivită. Este necesară evaluarea medicală dacă febra depășește 39 de grade și persistă mai mult de trei zile, apar dureri puternice în piept, dificultăți de respirație, vărsături severe, confuzie sau somnolență extremă.

Lipsa severă de aer, durerea toracică și învinețirea buzelor sunt semne de urgență și impun solicitarea imediată a ajutorului medical.