Incidentul FlyDubai ridică întrebări despre securitatea cabinelor de pilotaj

0
12
Incidentul FlyDubai ridică întrebări despre securitatea cabinelor de pilotaj

Incidentul de la bordul unui avion FlyDubai a readus în atenție vulnerabilitățile cabinelor de pilotaj. Potrivit informațiilor disponibile, un pilot l-ar fi înjunghiat pe comandant și ar fi încercat să provoace prăbușirea aeronavei, iar pasagerii au intervenit înainte ca avionul să fie redirecționat în siguranță către Arabia Saudită.

Zborul FlyDubai FZ1073 transporta în principal pasageri israelieni. În timpul incidentului, pasagerii ar fi pătruns în cockpit și l-ar fi imobilizat pe presupusul atacator, după ce comandantul rănit a reușit să deblocheze ușa. Ca reacție, Israelul a mobilizat avioane de vânătoare.

Ce s-a schimbat după 11 septembrie

Jeff Price, profesor de științe aeronautice și aerospațiale la Universitatea Metropolitană de Stat din Denver, explică faptul că industria aviatică a întărit în special apărarea împotriva amenințărilor venite din exterior. Expertul, cu o experiență de aproximativ 40 de ani în securitatea aviației, precizează că multe dintre măsurile introduse în Statele Unite după atacurile din 11 septembrie 2001 au devenit practici folosite la nivel internațional.

Atunci, teroriștii au preluat controlul asupra a patru avioane de pasageri. Trei aeronave au fost prăbușite asupra unor ținte, iar un al patrulea s-a prăbușit după ce pasagerii au încercat să-i oprească pe atacatori. În urma acestor evenimente, ușile cockpiturilor au fost consolidate, iar procedurile pentru echipaje au fost schimbate radical.

  • Verificări înaintea angajării și controale periodice: piloții și însoțitorii de zbor din Statele Unite sunt verificați în privința cazierului judiciar și a eventualelor riscuri pentru securitate. Procedurile sunt mai stricte decât cele aplicate înainte de 2001, când era verificat în principal istoricul profesional.

  • Identitate verificată și acces controlat: membrii echipajului trec prin verificări de identitate și folosesc intrări speciale în aeroport. Ei nu trec de fiecare dată prin filtrul destinat pasagerilor, însă pot fi supuși unor controale fizice aleatorii realizate de Administrația pentru Securitatea Transporturilor.

  • Instruire pentru situații de criză: echipajele participă periodic la cursuri de securitate, autoapărare și gestionare a unei deturnări. Spre deosebire de perioada de dinaintea atacurilor din 2001, pregătirea actuală pune accent pe rezistență activă și protejarea cockpitului.

  • Uși fortificate: cabinele de pilotaj sunt separate de restul avionului prin uși proiectate să reziste unei tentative de pătrundere. Aeronavele noi din Statele Unite trebuie să aibă și o barieră secundară, destinată protejării cockpitului atunci când ușa principală este deschisă.

Riscurile din interiorul cockpitului

Măsurile de securitate sunt concepute în cea mai mare parte pentru a împiedica accesul pasagerilor sau al altor persoane din exterior. Ele oferă însă o protecție limitată atunci când amenințarea provine chiar de la un membru al echipajului aflat deja în cabină.

Un caz grav a avut loc în 2015, când copilotul unui avion Germanwings a împiedicat revenirea comandantului în cockpit după ce acesta ieșise la toaletă. Aeronava a fost apoi prăbușită în Alpii francezi. Incidentul a arătat limitele unui sistem bazat pe accesul controlat, dar și pe încrederea acordată personalului de zbor.

În Statele Unite, unii piloți pot purta arme de foc prin programul „Federal Flight Deck Officer”, creat prin Legea privind Securitatea Internă din 2002. FAA certifică acești piloți pentru a folosi armele împotriva unui act de violență criminală sau a unei tentative de deturnare.

Pentru a rămâne în program, membrii echipajului trebuie să treacă de reevaluări semestriale privind utilizarea armelor, să urmeze cursuri de pregătire și să dețină un certificat medical. Înainte de 11 septembrie, nici acest program și nici controalele de securitate aplicate astăzi personalului navigant nu existau.

Incidentul FlyDubai scoate astfel în evidență o problemă dificil de eliminat complet: un sistem poate bloca accesul celor din exterior, dar nu poate preveni în totalitate o acțiune criminală a unei persoane care are deja acces legitim la comenzile avionului. Chiar și în cazul utilizării unor agenți de securitate la bord, rămâne întrebarea ce se întâmplă dacă aceștia sunt compromiși, astfel încât siguranța depinde în continuare, într-o mare măsură, de oamenii aflați la bord.