Standard & Poor’s urmează să anunțe vineri, 2 octombrie, dacă păstrează România la ratingul BBB- sau o retrogradează în categoria speculativă, denumită „junk”. Evaluarea va fi publicată după închiderea piețelor financiare, pe fondul incertitudinii politice și al încetinirii economice.
Agenția nu a comunicat o oră exactă pentru raport. În mod obișnuit, evaluările pentru statele europene apar între 22:00 și 00:00, ora României, după încheierea tranzacțiilor pe principalele burse, pentru a limita reacțiile speculative și volatilitatea.
Ce înseamnă o retrogradare
România se află pe ultima treaptă a zonei considerate recomandate pentru investiții. Aceeași poziționare a fost menținută anterior și de Fitch și Moody’s.
O trecere în categoria „junk” ar putea determina fondurile care investesc doar în titluri cu calificativ „investment grade” să își reducă deținerile de active românești. Efectele s-ar putea vedea prin dobânzi mai mari la împrumuturile statului și prin presiuni suplimentare asupra companiilor și populației.
- scăderea numărului de investitori eligibili pentru titlurile de stat;
- majorarea costurilor de finanțare pentru România;
- reducerea resurselor disponibile pentru investiții și alte cheltuieli publice.
Analiștii Erste consideră că păstrarea calificativului este scenariul principal, dar avertizează că riscul unei retrogradări rămâne important. O eventuală decizie negativă ar putea fi amânată până când situația politică și proiectul bugetului pentru 2027 vor fi mai clare.
Argumentele Guvernului
Alexandru Nazare, ministrul interimar al finanțelor, și-a exprimat încrederea că România va rămâne la nivelul actual. „Am mare încredere, au fost discuții intensive cu Standard & Poor’s. Atârnă destul de greu incertitudinea politică, dar avem și argumente solide legate de execuție”, a declarat el la TVR, cu o zi înaintea anunțului.
Nazare a precizat că estimarea pentru deficitul cash din acest an este de 6,2% din PIB, iar deficitul calculat potrivit metodologiei ESA este de 6%. În opinia sa, ambele ținte pot fi atinse.
Premierul interimar Ilie Bolojan a arătat că deficitul bugetar s-a redus cu peste 28 de miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. El a susținut că stabilitatea economică depinde de reforme, controlul priorităților de cheltuieli și reorganizarea companiilor de stat.
Presiunile urmărite de agenție
În pofida progreselor privind consolidarea fiscală, economia își încetinește ritmul, iar randamentul obligațiunilor de stat pe zece ani a ajuns la 7,6%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din 2026. Valoarea reflectă îngrijorările legate de evoluția politică și economică.
Președintele Nicușor Dan a afirmat că situația financiară a României este mai bună decât în urmă cu un an. El a transmis că partidele pro-occidentale susțin continuarea ajustării fiscale și că viitorul ministru al finanțelor va trebui să fie un profesionist capabil să gestioneze această perioadă.
Adoptarea unui buget credibil pentru 2027 reprezintă un alt criteriu important în evaluarea S&P. Economistul Christian Năsulea a explicat că instabilitatea politică influențează analiza agenției, care urmărește în primul rând capacitatea statului de a-și achita datoriile.
Potrivit lui Năsulea, menținerea politicilor de reducere a deficitului ar putea ajuta România să își păstreze ratingul chiar și în condițiile unui guvern interimar.
