Tratament inovator pentru Alzheimer, administrat în premieră națională la Cluj-Napoca

0
62
Tratament inovator pentru Alzheimer, administrat în premieră națională la Cluj-Napoca

Primul pacient din România cu Alzheimer aflat într-un stadiu incipient a început o terapie menită să încetinească evoluția bolii. Tratamentul este administrat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca și poate reduce cu până la 35% ritmul declinului cognitiv.

Noua moleculă este destinată persoanelor cu tulburare cognitivă ușoară sau cu demență ușoară. Spre deosebire de medicamentele care ameliorează temporar simptomele, terapia acționează asupra depozitelor de beta-amiloid din creier, asociate cu dezvoltarea bolii Alzheimer.

Administrarea se face prin perfuzii, iar studiile clinice indică o întârziere a trecerii către formele severe ale bolii și către dependența de îngrijire permanentă. Tratamentul a fost aprobat de Comisia Europeană cu mai puțin de un an în urmă.

Protocol complex la Cluj

Programul este coordonat de prof. univ. dr. Dafin Fior Mureșanu, în cadrul Secției de Neurologie a spitalului clujean. Centrul dispune de investigațiile necesare pentru selectarea și urmărirea pacienților: diagnostic precoce, testare genetică ApoE, confirmarea depozitelor de amiloid și monitorizare prin rezonanță magnetică.

„În boala Alzheimer, timpul are o importanță majoră, iar diagnosticul într-un stadiu incipient ne oferă posibilitatea de a interveni într-un moment în care putem influența evoluția acesteia. Vorbim despre o patologie complexă, care necesită expertiza și colaborarea unei echipe multidisciplinare. Tratarea primului pacient în centrul nostru reprezintă un reper important pentru comunitatea noastră medicală și, mai ales, pentru pacienții și familiile din regiunea Transilvaniei”, a declarat prof. univ. dr. Dafin Fior Mureșanu.

O particularitate a terapiei este că administrarea ar putea fi oprită după ce investigațiile imagistice confirmă eliminarea plăcilor de amiloid din creier. Astfel, pe termen lung, ar putea fi reduse numărul procedurilor și costurile asociate tratamentului.

Monitorizarea rămâne esențială

Tratamentul nu vindecă Alzheimerul și nu poate reface țesutul cerebral deja afectat. Atunci când este început suficient de devreme, poate însă prelungi perioada în care pacientul își păstrează autonomia, memoria și capacitatea de a desfășura activități cotidiene.

Dr. Alina Blesneag, medic neurolog și șef de lucrări la UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, subliniază că inițierea terapiei trebuie urmată de evaluări constante.

„Parcursul unui pacient cu boala Alzheimer nu se oprește odată cu stabilirea diagnosticului sau cu inițierea tratamentului. Este esențială o monitorizare atentă și constantă, care să ne permită să urmărim răspunsul la tratament și să intervenim prompt. Dincolo de aspectele medicale, obiectivul nostru este să contribuim la menținerea autonomiei și a calității vieții pacientului pentru cât mai mult timp”, a precizat medicul.

Diagnosticarea, principala provocare

În România, estimările indică între 300.000 și 400.000 de persoane care trăiesc cu boala Alzheimer. Doar o parte dintre acestea au un diagnostic oficial și beneficiază de monitorizare medicală adecvată, ceea ce limitează accesul la terapiile destinate stadiilor timpurii.

Sebastian Iovan, director general al companiei care susține introducerea terapiei în România, a anunțat că programul va fi extins treptat și în alte centre specializate din țară.

„Boala Alzheimer afectează un număr tot mai mare de persoane în Europa, inclusiv în România, iar diagnosticarea precoce este esențială pentru ca pacienții eligibili să poată beneficia la timp de opțiunile terapeutice disponibile. Prin acest program ne dorim să contribuim la construirea unui parcurs cât mai clar pentru pacient – de la evaluare până la sprijinirea acestuia pe parcursul tratamentului. Activitatea va fi extinsă treptat și în alte centre specializate din țară”, a declarat Sebastian Iovan.

La nivel european, peste 6,9 milioane de persoane trăiesc cu Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență. Riscul de apariție a bolii se dublează la fiecare cinci ani după vârsta de 65 de ani, iar îmbătrânirea populației crește presiunea asupra sistemelor de sănătate.