Companiile spaniole și investitorii internaționali amână deciziile importante până după alegerile generale programate pe 29 noiembrie. Incertitudinea politică, taxele și schimbările legislative sunt indicate drept principalele motive pentru blocarea investițiilor.
Marile companii, firmele mici și mijlocii, dar și fondurile străine evită să aloce capital până când direcția viitorului guvern nu va fi clară. Reprezentanții unei firme independente de consultanță financiară susțin că investitorii așteaptă „confirmarea unui nou guvern care să garanteze securitatea juridică, să reducă taxele și să stimuleze investițiile”.
În opinia acelorași consultanți, actuala politică economică tratează capitalul ca pe un adversar, nu ca pe un factor esențial pentru creștere și crearea de locuri de muncă. Criticile vizează orientarea considerată excesiv de stângă a guvernului și numărul mare de bariere administrative.
Puține tranzacții majore
Activitatea investițională din acest an a fost limitată la câteva operațiuni de amploare. Printre cele mai importante se numără preluarea controlului asupra clubului Atlético de Madrid de către fondul american Apollo, pentru 1,425 miliarde de euro, în luna martie, și achiziția companiei Ayesa Engineering de către grupul canadian Colliers, pentru aproximativ 600 de milioane de euro, finalizată în mai.
Filiala spaniolă a operatorului telecom Digi a intrat la bursă în iulie, însă evoluția acțiunilor a fost afectată de lipsa sprijinului investitorilor internaționali. Titlurile au urcat cu dificultate de la prețul inițial de 5,60 euro până la pragul de 6 euro.
Un director al unei companii de vânzări directe, sector care a avut anul trecut venituri de peste 650 de milioane de euro, afirmă că este dificil să investești într-o țară unde securitatea juridică este pusă sub semnul întrebării, iar intervenția statului este considerată excesivă.
Asociația AVD, care reprezintă interesele industriei de vânzări directe, critică și rigiditatea pieței muncii. Organizația susține că mesajele transmise de autorități contribuie la formarea unui climat social care descurajează antreprenoriatul și inițiativa privată.
Dispute în sectorul locuințelor
Un alt motiv de îngrijorare pentru investitori îl reprezintă noile reglementări în domeniul locuințelor, pe care executivul intenționează să le adopte înainte de 29 noiembrie. Criticii acuză guvernul că încearcă să extindă atribuțiile Diputación Permanente a Congresului pentru a aproba aceste măsuri.
Cele două proiecte de decret ar conține prevederi contradictorii privind prelungirea contractelor de închiriere. În plus, reprezentanții sectorului imobiliar estimează că incertitudinea ar putea determina retragerea de pe piață a până la 300.000 de locuințe.
Investițiile străine brute în Spania s-au înjumătățit în primul semestru, ajungând la 12,446 miliarde de euro, față de 23,3 miliarde de euro înregistrate în perioada iulie-decembrie 2025. Ministerul condus de Carlos Cuerpo evidențiază o creștere anuală de 31,2%, însă această valoare rămâne a doua cea mai scăzută din 2021, anul în care economia ieșea din perioada pandemiei.
Perspectivele pentru a doua jumătate a anului sunt considerate mai puțin favorabile. Comunitatea Madrid a atras aproape jumătate din capitalul străin intrat în Spania între ianuarie și iunie și continuă să fie principalul pol pentru proiecte corporative de anvergură, la distanță de celelalte regiuni.
Taxe și controlul companiilor
Directorul general al unei firme din industria auxiliară auto afirmă că investitorii își doresc stabilitate, într-un moment în care sunt deja afectați de incertitudinile privind prețul petrolului și de situația internațională. El critică discursul despre „fondurile rechin” și taxele extraordinare aplicate băncilor, companiilor energetice și marilor averi, considerând că astfel de politici îndepărtează capitalul.
Reprezentanții mediului de afaceri indică trei probleme principale: presiunea fiscală, modificările frecvente ale regulilor și intenția guvernului de a exercita un control mai mare asupra companiilor private. În sprijinul acestei ultime acuzații sunt invocate situațiile de la Telefónica și Indra, precum și poziția Ministerului Economiei în cazul ofertei publice de preluare lansate de BBVA pentru Sabadell.
Guvernul a prelungit și „scutul anti-OPA”, mecanism prin care o companie care dorește să investească într-un sector strategic trebuie să obțină aprobarea autorităților dacă intenționează să preia mai mult de 10% din capital.
Liderul Partidului Popular, Alberto Núñez Feijóo, a declarat în repetate rânduri că statul ar trebui să se limiteze la protejarea securității naționale și a serviciilor publice esențiale. În aceeași dezbatere este menționată și SEPI, companie publică ce are în prezent trei foști președinți inculpați.
Criticii guvernului susțin că o eventuală schimbare ar trebui să înceapă cu Red Eléctrica, operator acuzat că se află la originea mai multor probleme economice. Pentru investitori, alegerile din noiembrie reprezintă astfel momentul de la care ar putea fi reevaluată direcția economică a Spaniei.
