Motorina este mai scumpă în România decât în Bulgaria și Ungaria chiar și după reducerea cu 20% a accizei. O analiză a prețurilor cu și fără taxe, realizată pe baza raportărilor Comisiei Europene, indică atât nivelul mai ridicat al taxării, cât și costurile diferite de aprovizionare.
Prețul carburanților a crescut puternic în benzinăriile Petrom după 1 martie, când s-au resimțit la pompă primele efecte ale declanșării războiului din Iran. Motorina s-a scumpit cu aproximativ 25%, iar benzina cu 20%.
Majorarea prețurilor nu a dus însă la reducerea consumului. Potrivit estimărilor liderului pieței, cererea cu amănuntul de carburanți a crescut cu 3% în trimestrul al doilea și cu 2% în primele șase luni ale anului.
Vânzările OMV Petrom au avut o evoluție și mai rapidă decât piața: plus 6% în trimestrul al doilea și plus 5% în primul semestru. Rompetrol a raportat, la rândul său, o creștere de 3% a vânzărilor în propriile benzinării și o majorare a consumului la nivelul întregii piețe.
Taxele apasă prețul final
România are un preț fără taxe apropiat de cel din Bulgaria, dar peste nivelul din Ungaria. Pentru un litru de carburant, prețul fără taxe este de 1,13 euro în România, față de 1,12 euro în Bulgaria și 1,06 euro în Ungaria.
Diferența față de Bulgaria este explicată în principal prin fiscalitate. Bulgaria păstrează de mai mulți ani acciza la nivelul minim acceptat în Uniunea Europeană, iar Ungaria a redus temporar acciza până la același prag, de aproximativ 0,33 euro pe litru.
În România, acciza la motorină este de 0,43 euro pe litru chiar și după reducerea cu 20%. În comparațiile Comisiei Europene sunt incluse acciza și TVA, însă asupra prețului final mai apasă și alte taxe achitate de companii.
Este vorba despre impozitul de 0,5% pe cifra de afaceri și, în cazul OMV Petrom, despre taxa de solidaritate plătită pentru fiecare tonă de țiței produs intern. Noua lege privind reinstituirea stării de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere modifică această taxă, care devine progresivă și se calculează atât în funcție de cotațiile Brent, cât și de cele ale motorinei, fiind folosit indexul mai avantajos pentru statul român.
Chiar dacă aceste două impozite sunt ignorate și sunt analizate doar acciza și TVA, șoferii din România rămân dezavantajați față de cei din Bulgaria și Ungaria.
Rafinăriile nu capitalizează creșterea
OMV Petrom și Rompetrol, companiile care dețin singurele rafinării funcționale din România, Petrobrazi și Petromidia, ar fi trebuit să beneficieze de combinația dintre prețuri și consum mai mare. Totuși, plafonarea marjelor impusă de Guvern le-a limitat câștigurile.
OMV Petrom a raportat o marjă de rafinare de 22,7 dolari pe baril în trimestrul al doilea, însă compania spune că plafonarea nu i-a permis să valorifice avantajele diferențialelor mai mari pentru benzina și motorina vândute în România.
„În consecință, marja de rafinare ajustată aferentă trimestrului al doilea al acestui an s-a situat ușor sub media înregistrată în 2025, de 10,27 dolari/baril”, susține compania.
Rompetrol a raportat o marjă netă de rafinare de numai 6,2 dolari pe baril. Astfel, creșterea cererii interne și a cotațiilor internaționale nu s-a transformat integral în rezultate mai bune pentru rafinăriile românești.
Costuri diferite pentru țiței
Costurile de producție sunt similare între rafinăriile din România și instalația Lukoil Neftokim Burgas din Bulgaria, cele două piețe fiind alimentate din surse și prin rute maritime comparabile. Bulgaria a renunțat însă la țițeiul rusesc predominant, care reprezenta între 70% și 90% din materia primă procesată până în martie 2024, după interzicerea importurilor din Rusia.
Lukoil Neftokim Burgas folosește acum un amestec diversificat de țiței non-rusesc. Importurile de țiței kazah, inclusiv KEBCO și CPC Blend, au crescut de peste 11 ori, iar rafinăria utilizează și țiței irakian Basrah Light, saudit, precum și volume provenite din Libia, Egipt, Tunisia, Ghana și alte zone africane sau mediteraneene.
Petromidia este aprovizionată în principal cu țiței kazah, KEBCO și CPC Blend, transportat din portul rusesc Novorosisk. Ruta presupune costuri suplimentare de asigurare, care s-au dublat în ultima lună pe fondul atacurilor cu drone ucrainene și au ajuns la aproape 2% din valoarea mărfii transportate din zona Mării Negre.
Petrobrazi a înlocuit inițial țițeiul rusesc cu materie primă din Kazahstan și Azerbaidjan, iar ulterior a apelat la alte surse. Radu Căprău, șeful diviziei de rafinare și marketing, a declarat că „aproximativ 40%-45% din totalul țițeiului procesat este din import, provenit din zone care nu sunt Marea Neagră și nici Orientul Mijlociu. Este vorba despre America Latină, America de Nord, Africa”.
Aprovizionarea din aceste regiuni elimină primele de asigurare asociate zonei de război a Mării Negre, dar aduce alte cheltuieli. Transporturile din Americi sunt mai scumpe decât cele care ajung la Constanța din Novorosisk, iar navele care trec prin Bosfor și Dardanele plătesc taxa de tranzit impusă de Turcia.
De la 1 iulie, această taxă a crescut cu 15%, până la 6,7 dolari pe tonă. În cazul Petromidiei, costurile sunt influențate și de faptul că țițeiul kazah este transportat dintr-un port rusesc, într-o zonă afectată de riscuri militare.
Avantajul rafinăriilor din Ungaria
Diferența dintre România și Ungaria este legată mai ales de costul materiei prime, nu de taxe. Rafinăria MOL de lângă Budapesta procesează în continuare țiței rusesc, mai ieftin decât sursele alternative folosite de rafinăriile românești.
Derogarea obținută de Ungaria de la interdicția importurilor de țiței rusesc îi oferă companiei MOL un avantaj important. Economiile estimate de compania maghiară ajung la 47 de milioane de euro pe lună în 2025, comparativ cu scenariul utilizării unor surse alternative de aprovizionare.
