Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de Adrian Țuțuianu, a prezentat un proiect de lege care modifică regulile privind înființarea, organizarea și finanțarea partidelor politice. Documentul a fost elaborat prin raportare la decizii ale Curții Constituționale, ale instanțelor și la legislația unor state membre ale Uniunii Europene.
Una dintre principalele propuneri vizează numărul minim de membri necesari pentru înființarea unei formațiuni. De la actualul prag de trei persoane, AEP propune trecerea la cel puțin 100 de cetățeni români cu drepturi electorale, cu reprezentarea ambelor sexe.
Pragul de 25.000 de membri fondatori a fost declarat neconstituțional, iar legislația în vigoare permite acum constituirea unui partid de către trei persoane. Adrian Țuțuianu a explicat că autoritatea a identificat numeroase formațiuni create de membri ai aceleiași familii și a anticipat controverse în jurul noii cerințe.
În proiect sunt comparate și condițiile din alte state europene:
- Croația solicită 100 de membri;
- Grecia cere 200;
- Letonia, Slovenia, Bulgaria și Estonia au un prag de 500;
- Lituania impune 2.000 de membri.
Înregistrarea ar reveni AEP
Proiectul schimbă și instituția care aprobă înregistrarea partidelor. În locul Tribunalului București, procedura ar urma să fie gestionată de AEP, printr-un mecanism administrativ-jurisdicțional.
Cererile ar fi repartizate aleatoriu unor completuri, după un sistem asemănător celui folosit la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sau la Registrul Comerțului. Deciziile Autorității ar putea fi contestate la Curtea de Apel București de fondatori, de Parchet sau de alte persoane interesate.
Același traseu ar fi aplicat și pentru modificările ulterioare referitoare la partidele politice. Adrian Țuțuianu a declarat: „Considerăm că partidele politice ar trebui înregistrate la autoritatea electorală permanentă”.
Reguli pentru identitatea partidelor
AEP propune ca partidele să fie definite drept persoane juridice de drept privat și de utilitate publică, nu persoane juridice de drept public, cum prevede în prezent legea. Schimbarea ar influența regimul actelor emise de formațiuni, competența instanțelor și limitele controlului judecătoresc.
Denumirile și semnele electorale ar trebui să îndeplinească simultan două condiții: să fie disponibile și să aibă caracter distinctiv. Ele nu ar putea crea confuzie cu instituții ale statului și nu ar putea folosi termeni precum „autoritate”, „poliție”, „jandarmerie”, „inspectorat” sau „comisariat”.
Fondatorii ar putea cere AEP verificarea și rezervarea unei denumiri. Semnul permanent ar urma să fie înregistrat atât în variantă color, cât și alb-negru, iar denumirea, abrevierea și sigla ar beneficia de protecție în legătură cu legislația privind mărcile și drepturile de autor.
Mandate și proceduri interne
Formațiunile ar trebui să aibă patru structuri obligatorii: adunarea generală, organul executiv, comisia de arbitraj și organul de control al gestiunii. Adunările generale s-ar putea desfășura fizic sau online.
Membrii conducerii, ai comisiilor de arbitraj și ai organelor de control ar fi aleși prin vot secret, pentru mandate de cel mult patru ani. Ocuparea interimară a unei funcții nu ar putea dura mai mult de șase luni.
„Autonomia unui partid nu poate însemna lipsa regulilor, iar libertatea deciziei politice nu poate justifica arbitrariul procedural”, a afirmat președintele AEP.
Proiectul introduce și garanții pentru membrii vizați de proceduri disciplinare. Persoana ar trebui informată cu privire la acuzații, să își poată prezenta apărarea și să beneficieze de o cale internă de contestare.
Excluderea ar trebui să fie decisă prin vot secret, să fie motivată, proporțională cu gravitatea faptei și comunicată în cel mult cinci zile. Instanțele ar putea verifica respectarea legii, a statutului și a drepturilor membrului, fără să analizeze oportunitatea politică a deciziei sau să intervină în chestiuni doctrinare, strategice și electorale.
Fundații politice și termen de adaptare
Fiecare partid ar putea înființa o singură fundație politică, inclusiv formațiunile care nu sunt reprezentate în Parlament. Aceste entități ar putea desfășura activități de cercetare, elaborare a politicilor publice, educație civică și politică, formare și dezbatere.
Fundațiile ar avea patrimoniu, contabilitate și răspundere proprii și ar putea primi finanțare din subvențiile acordate partidului de la bugetul de stat. Adrian Țuțuianu și-a justificat propunerea prin ceea ce consideră a fi nivelul redus de fundamentare ideologică și de pregătire profesională din sistemul politic.
„În general eu constat că există puțină fundamentare ideologică a programelor politice”, a declarat acesta. Președintele AEP a mai spus că, uneori, pentru funcții publice sunt desemnate persoane care nu au întotdeauna pregătirea, abilitățile și competențele necesare.
Proiectul reglementează suplimentar patrimoniul partidelor, alianțele politice, reorganizarea, dizolvarea și lichidarea acestora. În cazul lichidării, procedura ar urma să fie gestionată de practicieni în insolvență, care ar prelua activul și pasivul formațiunii și ar achita creditorii.
Noua lege ar intra în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Partidele deja existente ar avea apoi șase luni pentru a-și modifica actele constitutive.
AEP urmează să transmită proiectul partidelor parlamentare și să îl publice în transparență decizională, pentru ca acestea să poată trimite observații și propuneri.
