România și Polonia resping solicitarea Kievului de a majora semnificativ transporturile de cereale ucrainene prin teritoriul lor. Ucraina cere Uniunii Europene 1,1 miliarde de euro pentru acoperirea costurilor suplimentare de transport, însă infrastructura rutieră, feroviară și portuară din regiune este deja suprasolicitată.
Ministrul român al Agriculturii, Barna Tánczos, a declarat că prioritare rămân interesele fermierilor români. Cantitățile mari de cereale provenite din Ucraina și nivelul scăzut al Dunării pun presiune pe porturile României, iar producătorii locali întâmpină dificultăți în a-și valorifica recoltele.
„Interesul fermierilor noștri rămâne o prioritate”, a spus Barna Tánczos. El a explicat că România încearcă să îmbunătățească logistica, dar nu poate dubla numărul trenurilor și nici capacitatea de transport rutier, feroviar sau portuar.
România și Ucraina au semnat recent un memorandum pentru fluidizarea trecerii frontierei și dezvoltarea conexiunilor feroviare. Documentul este destinat eficientizării transporturilor, însă nu poate rezolva rapid limitele de capacitate ale infrastructurii existente.
Polonia nu pregătește noi măsuri
Varșovia nu intenționează, deocamdată, să modifice regulile pentru a permite un tranzit mai mare al produselor agricole ucrainene. Ministerul polonez al Infrastructurii a transmis că nu are în pregătire schimbări în acest sens.
Polonia, Slovacia și Ungaria au interzis anterior importurile de cereale ucrainene. Deciziile reflectă presiunea exercitată asupra fermierilor europeni, care se confruntă deja cu secetă, temperaturi ridicate și costuri mari pentru combustibili și îngrășăminte.
Potrivit ministrului ucrainean al Agriculturii, Taras Vysotskyi, mai puțin de jumătate din exporturile Ucrainei mai pot ieși din țară pe rutele europene feroviare, rutiere și fluviale. Dacă blocajele continuă, până la 35 de milioane de tone de cereale ar putea rămâne în Ucraina în acest an.
Uniunea Europeană caută alternative
Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a declarat că problema trebuie abordată la nivelul Uniunii Europene, fără să anunțe însă angajamente financiare sau măsuri concrete. În paralel, Ucraina analizează folosirea unor porturi din Olanda și Germania pentru a-și diversifica rutele de export.
Germania susține că depune eforturi pentru consolidarea rutelor alternative de transport în Europa. Berlinul nu a prezentat însă un calendar pentru suplimentarea capacităților.
Situația ar putea deveni mai dificilă în primăvară. Taras Vysotskyi avertizează că, dacă blocajele se mențin până la următorul sezon agricol, suprafața cultivată în Ucraina ar putea scădea cu 35-40%, cu posibile efecte asupra securității alimentare globale și asupra pieței agricole europene.
