Alegerile intermediare din Statele Unite, programate pe 3 noiembrie, ar putea influența relația dintre Washington și București, în special în privința prezenței militare americane în România. Dacă democrații vor prelua controlul Congresului, administrația Donald Trump ar avea o marjă de manevră mai redusă în trei domenii importante: apărare, buget și anchete.
La București este așteptat, pe 4 noiembrie, Elbridge Colby, subsecretarul american al Apărării. Discuțiile ar urma să vizeze inclusiv o posibilă contribuție financiară a României pentru menținerea trupelor Statelor Unite pe teritoriul țării.
Ministrul de Externe, Dan Neculăescu, a confirmat că partea română a transmis deja o ofertă Washingtonului, fără să precizeze valoarea acesteia sau numărul militarilor americani care ar putea rămâne în România.
Congresul și prezența militară
Republicanii controlează în prezent ambele camere ale Congresului, însă estimările indică posibilitatea ca democrații să câștige Camera Reprezentanților. Rezultatul pentru Senat este considerat incert. La scrutin sunt puse în joc toate cele 435 de mandate din Cameră și 35 dintre cele 100 de locuri ale Senatului.
O eventuală schimbare a majorității nu ar opri politica externă a lui Donald Trump, care ar continua să stabilească direcțiile administrației până la încheierea mandatului, în ianuarie 2029. În schimb, Congresul ar putea influența semnificativ deciziile prin:
- adoptarea și modificarea legislației din domeniul apărării;
- aprobarea bugetului militar și controlul fondurilor Pentagonului;
- deschiderea unor anchete privind oficiali republicani și decizii ale administrației.
Reducerea efectivelor americane din România nu a fost blocată de democrați, ci contestată de liderii republicani ai comisiilor pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților și Senat. Aceștia au susținut că retragerea unei brigăzi rotaționale, realizată în octombrie 2025, contrazice presiunea exercitată de Casa Albă asupra Rusiei.
Legea de Autorizare a Apărării Naționale pentru 2026 prevede că numărul militarilor americani din Europa nu poate coborî sub 76.000 pentru mai mult de 45 de zile fără aprobarea Congresului. Prevederea nu garantează însă menținerea unui anumit efectiv în România, deoarece plafonul se aplică întregului continent.
În plus, Donald Trump a atașat legii o declarație prin care contestă limitarea atribuțiilor sale de comandant suprem. Astfel, protecția oferită de actul normativ ar putea avea limite în cazul unor decizii privind redistribuirea trupelor.
Negocieri pentru România
Elbridge Colby coordonează o reevaluare a dispozitivului militar american din Europa, pornită de la ideea că statele europene trebuie să preia rapid și definitiv responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului.
Una dintre variantele analizate presupune retragerea unei treimi din cei aproximativ 68.000 de militari americani aflați în Europa. Nu este clar dacă statele considerate constant apropiate de Washington, printre care și România, vor fi exceptate de la o asemenea reorganizare.
Relația transatlantică este descrisă tot mai mult prin prisma contribuțiilor oferite de aliați în schimbul sprijinului american. În această logică ar putea intra și energia, inclusiv proiectele asociate Coridorului Vertical, precum și accesul la minerale critice.
România deține zăcăminte pentru 57 dintre materiile prime considerate strategice de Statele Unite. Bucureștiul și Washingtonul au încheiat un parteneriat tehnic pentru cartografierea acestor resurse, iar etapa următoare ar putea include investiții americane în extracție și procesare.
Un alt proiect important este finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă. US Exim Bank ar urma să sprijine financiar investiția estimată la peste 7 miliarde de euro, cu obiectivul ca Unitatea 3 să înceapă producția în 2030, iar Unitatea 4 în 2031.
Anchete și sprijin pentru Ucraina
Dacă democrații vor obține controlul Congresului, Ucraina ar putea primi mai rapid ajutorul militar solicitat. În același timp, anchetele asupra oficialilor republicani ar putea deveni mai ample și mai eficiente.
Printre posibilele subiecte de investigație se află și cazul asociat fostei ambasadoare americane în Grecia, Kimberly Guilfoyle. O audiere a acesteia ar putea aduce clarificări privind acuzațiile referitoare la implicarea Washingtonului în schimbarea unor guverne, inclusiv în legătură cu înlăturarea cabinetului condus de Ilie Bolojan. Detaliile acestor afirmații sunt însă dificil de demonstrat.
În paralel, reprezentanții administrației Trump ar urma să continue negocierile cu Bucureștiul privind condițiile pentru menținerea militarilor americani în România. Una dintre întrebările centrale este dacă discuțiile vizează aproximativ 1.000 de soldați americani, în timp ce Polonia pornește de la un efectiv de 10.000.
Diferența este explicată nu doar prin dimensiunea economiilor celor două țări, ci și prin capacitatea de negociere pe care Varșovia o are în raport cu Bucureștiul.
