Ambasada Rusiei la București a respins dovezile prezentate de autoritățile române privind originea dronelor doborâte, afirmând că reprezentanților săi li s-au arătat „bucăți de polistiren” în loc de probe concrete. Declarația a fost transmisă presei prin intermediul agenției oficiale ruse TASS, în contextul unui schimb diplomatic tensionat între cele două țări.
Ministerul Român de Externe l-a convocat anterior pe ambasadorul rus după ce armata română a doborât trei drone care au încălcat spațiul aerian național în perioada 24-26 iulie 2026. În urma acestor incidente, Bucureștiul a anunțat expulzarea unui diplomat rus și rechemarea ambasadorului român de la Moscova pentru consultări. Ambasadorului rus i-a fost înmânată o notă verbală prin care i se solicita ca un diplomat din misiunea sa să părăsească România în termen de cinci zile.
Misiunea diplomatică rusă a susținut că nu i-au fost furnizate fapte care să lege dronele doborâte de Rusia și a calificat întreaga situație drept un scenariu regizat. Potrivit aceleiași surse, acțiunile autorităților române ar urmări justificarea în fața opiniei publice a creșterii cheltuielilor militare, pe fondul unei situații socio-economice dificile.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a mers mai departe, calificând doborârea dronelor drept „incidente regizate” și acuzând Bucureștiul că încearcă să acopere „eșecul politicii de sprijinire a regimului de la Kiev”. Zaharova a avertizat totodată că „acțiunile neprietenoase” ale României „nu vor rămâne fără răspuns”.
Ministerul Român de Externe a reacționat anterior la declarațiile oficialilor ruși, acuzând Moscova de propagandă. Tensiunile diplomatice dintre București și Moscova se înscriu într-un context mai larg, marcat de războiul din Ucraina și de preocupările NATO privind securitatea flancului estic, România fiind stat membru al Alianței cu frontieră directă la zona de conflict.
Schimbul de acuzații dintre cele două capitale reflectă deteriorarea accelerată a relațiilor bilaterale. Expulzarea diplomatică și rechemarea ambasadorului pentru consultări reprezintă pași rari în diplomația modernă și semnalează că dialogul dintre București și Moscova a ajuns la un punct critic.
