Persoanele care cred că vor ajunge la o vârstă înaintată tind să trăiască mai mult decât cele cu așteptări mai reduse, arată o cercetare desfășurată în Japonia. Totuși, rezultatele nu demonstrează că optimismul prelungește viața, ci indică o legătură între percepția asupra propriei longevități și supraviețuirea reală.
Studiul a fost coordonat de Shohei Okamoto, cercetător în științe sociale la Universitatea din Tsukuba. Analiza s-a bazat pe datele din Japanese Aging and Health Dynamics Study, o cercetare reprezentativă la nivel național privind îmbătrânirea populației japoneze.
În 1996, 2.447 de persoane cu vârste de cel puțin 60 de ani au fost întrebate până la ce vârstă estimează că vor trăi. Un număr de 393 de participanți nu au oferit un răspuns, iar ceilalți au indicat vârste cuprinse între 63 și 120 de ani.
Cercetătorii au urmărit participanții pentru o perioadă de până la 28 de ani. În intervalul analizat, 1.514 dintre persoanele care își estimaseră longevitatea au murit, iar pentru aproximativ 98% dintre decese data a fost stabilită prin registre oficiale sau cu ajutorul informațiilor furnizate de familii.
Estimarea și durata reală a vieții
Analiza a arătat că participanții care se așteptau să mai trăiască mulți ani au avut, în general, o durată de viață mai mare. Asocierea s-a menținut și după ce au fost luați în calcul factori precum vârsta, sexul, situația financiară și socială, precum și starea de sănătate.
O posibilă explicație este că estimarea personală reflectă, chiar și parțial, informații pe care oamenii le au despre propria sănătate, stilul de viață sau istoricul familial. Aceiași factori pot influența atât răspunsul oferit în 1996, cât și numărul real de ani trăiți ulterior.
Aproximativ 59% dintre participanții pentru care rezultatul a putut fi calculat au depășit vârsta pe care și-o anticipaseră. Femeile și persoanele cu un nivel mai ridicat de educație au avut o probabilitate mai mare să trăiască peste estimarea făcută, în timp ce participanții cu o stare de sănătate mai precară au avut șanse mai mici.
De ce apărea frecvent vârsta de 80 de ani
Vârsta de 80 de ani a fost menționată de numeroși participanți. Cercetătorii consideră că această cifră putea reprezenta un reper mental, fiind apropiată de speranța medie de viață la naștere din Japonia anului 1996.
Totuși, speranța de viață calculată pentru un nou-născut nu este identică cu numărul de ani pe care îi mai poate trăi o persoană care a ajuns deja la 60, 70 sau 80 de ani. Cei care ating vârste înaintate au trecut deja de riscurile specifice primelor etape ale vieții, astfel că o estimare adaptată vârstei și sexului poate fi mai relevantă.
Posibile efecte asupra pensionării
Felul în care o persoană își evaluează longevitatea poate influența și deciziile financiare. Cine se așteaptă să trăiască mai puțin decât se va întâmpla în realitate poate economisi prea puțin pentru anii de după pensionare.
La polul opus, o estimare exagerat de optimistă poate determina acumularea unor economii mai mari decât ar fi necesar și reducerea inutilă a nivelului de trai. Cercetătorii subliniază astfel că percepția asupra propriei longevități nu ține doar de curiozitate, ci poate avea consecințe practice.
Limitele cercetării
Participanții au fost întrebați o singură dată despre vârsta până la care cred că vor trăi, în 1996. Studiul nu a putut surprinde eventualele schimbări ale acestor estimări după apariția unor diagnostice, în urma progreselor medicale sau ca efect al unor evenimente personale.
În plus, cercetarea a inclus exclusiv persoane vârstnice din Japonia. Concluziile nu pot fi extinse automat la oameni mai tineri sau la populații din alte țări. Studiul este observațional, se află în stadiul de preprint și nu a trecut încă prin evaluarea inter pares.
