Un accident grav produs vineri după-amiază pe Drumul Expres 12, între Pitești și Craiova, s-a soldat cu trei morți și doi răniți. În coliziune au fost implicate o autoutilitară și un autotren cu remorcă.
Circulația este oprită pe sensul Pitești–Craiova, între nodurile Negreni și Valea Mare–Slatina, în apropierea localității Priseaca, județul Olt. Echipajele de intervenție au ajuns la locul accidentului pentru gestionarea situației și acordarea îngrijirilor medicale.
Cum s-a produs accidentul
Potrivit informațiilor transmise de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova, autotrenul avusese o explozie la una dintre anvelope. TIR-ul a trecut de parcarea de la kilometrul 67, unde putea fi oprit în siguranță pentru verificări, apoi și-a continuat deplasarea aproximativ un kilometru.
Autotrenul a oprit ulterior pe acostament, ocupând parțial prima bandă. O echipă tehnică de la CIC Negreni se îndrepta spre vehicul pentru intervenție, balizare și semnalizare, după ce membrii acesteia îndepărtaseră de pe carosabil resturile provenite din explozia anvelopei.
Coliziunea s-a produs în timp ce echipa se afla în apropierea autotrenului, înainte ca zona să poată fi semnalizată corespunzător. În urma impactului, trei persoane au murit, iar alte două au fost rănite și au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Traficul rămâne blocat pe direcția către Craiova, iar reluarea circulației era estimată după ora 18:00. Polițiștii și celelalte autorități intervin la fața locului pentru cercetări și pentru eliberarea drumului.
Municipiul Mangalia a fost obligat de Tribunalul Constanța să achite Spitalului Municipal Mangalia suma de 718.613,61 lei. Soluția a fost pronunțată la 3 iulie 2026, iar hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Instanța a respins excepția inadmisibilității invocată de municipalitate și a admis în parte acțiunea formulată de spital. Restul solicitărilor reclamantului au fost respinse ca neîntemeiate.
Lucrările pentru care au fost cerute fonduri
Spitalul Municipal Mangalia a susținut că a încheiat contracte de achiziție publică pentru lucrări necesare funcționării unității medicale. Potrivit motivării prezentate în dosar, lucrările au fost realizate integral, iar facturile emise către operatorii economici nu ar fi fost achitate din fondurile alocate de municipalitate.
construirea unui rezervor de apă potabilă;
instalarea unui sistem de stingere a incendiilor;
reparații la acoperișul pavilioanelor spitalului.
Unitatea medicală a arătat că finanțarea fusese prevăzută prin hotărârile Consiliului Local Mangalia nr. 21/2024, 22/2024 și 78/2024. Spitalul a invocat prevederile Legii nr. 95/2006, potrivit cărora spitalele publice pot primi de la bugetele locale bani pentru administrare, funcționare, investiții și reparații, în limita creditelor bugetare aprobate.
În acțiune s-a mai precizat că bugetul local pentru anul 2024 includea alocări distincte pentru lucrările respective, dar și 1,8 milioane de lei pentru plata salariilor, respectiv câte 150.000 de lei pe lună. Reprezentanții spitalului au afirmat că au transmis mai multe notificări pentru virarea sumelor, fără ca plățile să fie efectuate.
Apărările formulate de Mangalia
Municipalitatea a susținut că acțiunea în contencios administrativ nu este admisibilă, deoarece spitalul nu ar fi indicat un act administrativ care să poată fi verificat de instanță și nici un refuz nejustificat în sensul Legii nr. 554/2004.
În apărarea sa, Municipiul Mangalia a arătat că nevirarea banilor aprobați prin hotărâri ale Consiliului Local ține de execuția bugetului și de existența efectivă a creditelor bugetare. Municipalitatea a mai argumentat că simpla includere a unei sume în buget nu creează automat o obligație de plată, deoarece trebuie să existe disponibil financiar și să fie respectată ordinea legală a priorităților.
Instituția a susținut, de asemenea, că instanța nu poate obliga autoritatea locală să efectueze plăți peste limitele creditelor aprobate și ale banilor disponibili. În interpretarea municipalității, bugetul autorizează efectuarea cheltuielilor în funcție de veniturile realizate, fără să genereze o datorie civilă imediată și necondiționată.
Spitalul a afirmat că lipsa finanțării l-a obligat să emită somații de plată, să cesioneze creanța către o societate indicată în documentele dosarului și să oprească lucrările esențiale. Potrivit susținerilor sale, situația a dus la acumularea de dobânzi și penalități și a afectat capacitatea operațională și calitatea serviciilor medicale.
Primăria spune că nu primise acțiunea
Într-un răspuns oficial, reprezentanții Primăriei Mangalia au transmis că, la momentul respectiv, instituția nu primise de la instanță acțiunea introductivă și nici o corespondență oficială care să explice obiectul și temeiurile procesului. Primăria a precizat că evidențele registraturii și ale Serviciului Juridic și Contencios nu indicau primirea unor astfel de documente.
Hotărârea Tribunalului Constanța nu este definitivă. Recursul poate fi depus la Tribunalul Constanța în termen de 15 zile de la comunicarea soluției.
Anca Florea, fostă directoare adjunctă a Colegiului Național „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzău, reclamă presiuni politice, încălcări ale legii și posibile mușamalizări în cadrul liceului și al Inspectoratului Școlar Județean. Profesoara susține că a fost îndepărtată din funcție după ce a refuzat să accepte practici pe care le considera ilegale și după ce a semnalat neregulile în două scrisori deschise adresate ministrului Educației, Mihai Dimian.
Anca Florea a ocupat funcția de director adjunct din decembrie 2020 până în vara lui 2026. În această perioadă, spune ea, a observat că deciziile din sistem ar fi fost influențate de relații politice, interese personale și gradul de obediență al celor aflați în funcții de conducere.
Profesoara descrie Colegiul Hasdeu drept un spațiu în care ar fi fost favorizați anumiți profesori și directori, iar unele situații grave ar fi fost trecute sub tăcere. Printre problemele reclamate se numără numiri considerate preferențiale, presupuse nepotisme, examene organizate cu încălcarea legii și cazuri de bullying sau comportament neadecvat față de elevi.
Cerere antedatată pentru Evaluarea Națională
Unul dintre primele episoade invocate de Anca Florea datează din 2022. Ea susține că i s-a cerut să înregistreze cu o dată anterioară o solicitare de înscriere la Evaluarea Națională pe locurile speciale destinate copiilor de etnie romă, după expirarea termenului legal.
Potrivit profesoarei, solicitarea ar fi fost transmisă indirect de Adrian Robert Petre, vicepreședinte al Consiliului Județean Buzău la acel moment. Acesta i-ar fi spus că urma să vină la liceu tatăl unui elev și a lăsat să se înțeleagă că problema fusese deja discutată la inspectorat.
Anca Florea afirmă că a înțeles ce i se cerea abia când părintele a ajuns la școală. A acceptat să primească documentul, însă l-a înregistrat cu data reală, nu retroactiv, și l-a transmis împreună cu celelalte solicitări către inspectoratul școlar.
Fosta directoare spune că, după refuz, ar fi fost contactată inclusiv prin intermediul unor persoane apropiate, care au încercat să o convingă să schimbe data actului. „Mi s-a cerut să comit fals în acte. Am refuzat. Eu nu-mi compromit cariera”, a declarat ea.
Acuzații de interferențe politice într-o școală din Buzău. Anca Florea, fosta directoare a Colegiului B.P. Hasdeu: „Mi s-a cerut să comit fals în acte”
În perioada 2020-2024, Adrian Robert Petre și Aurelian Felix Rache au fost vicepreședinți ai Consiliului Județean Buzău, sub conducerea lui Petre Emanoil Neagu. Petre provenea din PSD, iar Rache din PRO România, cei doi fiind aleși după ce formațiunile au candidat împreună la alegerile locale din 2020, sub sigla Alianței PSD-PRO Buzău.
Profesoara susține că, dacă ar fi antedatat cererea, responsabilitatea directă pentru fraudă ar fi revenit liceului, chiar dacă la nivelul inspectoratului exista deja o înțelegere. Ea consideră că școlile și directorii trebuie să aibă suficientă autonomie pentru a lua decizii fără intervenții politice.
Acuzații privind comportamentul unui profesor
Un alt caz prezentat de Anca Florea privește un profesor acuzat de părinții unor eleve de comportament indecent. Primul incident ar fi fost semnalat verbal în 2021, când actualul director al colegiului, Relu Olteanu, era inspector școlar pe disciplina predată de cadrul didactic vizat.
Pentru că părinții nu au depus o sesizare scrisă, conducerea școlii ar fi discutat atunci cu profesorul. Potrivit fostei directoare, situația nu a mai generat probleme timp de aproximativ trei ani.
În 2023, au apărut noi acuzații. Elevele ar fi fost îmbrățișate fără să dorească acest lucru, iar cele care încercau să evite apropierea ar fi fost apoi ascultate în mod repetat și sever, cu întrebări din întreaga materie.
În anul școlar 2024-2025, elevii unei clase de a XI-a ar fi completat chestionare despre comportamentul profesorului. Anca Florea afirmă că a aflat despre existența lor după ce doi elevi au întrebat-o de ce nu se ia nicio măsură, deși opiniile lor fuseseră solicitate.
Profesoara spune că i-a cerut directorului să vadă răspunsurile, dar inițial i s-ar fi transmis că subiectul nu o privește. Ulterior, ar fi primit acces pentru scurt timp la documente și ar fi reușit să citească două răspunsuri care menționau comportamentul neadecvat al cadrului didactic.
Acuzații de interferențe politice într-o școală din Buzău. Anca Florea, fosta directoare a Colegiului B.P. Hasdeu: „Mi s-a cerut să comit fals în acte”
Anca Florea susține că a prezentat situația și în timpul unei inspecții generale a inspectoratului, la evaluarea Comisiei de prevenire a bullyingului. În raportul final, incidentul nu ar fi fost însă consemnat.
La nivelul liceului s-ar fi format, în cele din urmă, o comisie de cercetare disciplinară. Fosta directoare afirmă că nu a avut cunoștință despre discuții cu elevii și părinții, iar cazul a fost închis după ce profesorul a negat acuzațiile într-o declarație.
Cadrul didactic continuă să predea la Colegiul Hasdeu, însă nu a mai preluat clasa respectivă. Anca Florea spune că profesorul are o carieră solidă și este apreciat profesional, dar consideră că acest lucru nu poate justifica ignorarea acuzațiilor formulate de elevi și părinți.
Critici la adresa inspectoratului
Fosta directoare adjunctă acuză Inspectoratul Școlar Județean Buzău că ar funcționa pe baza unor interese de grup și că ar proteja persoane cu legături politice. Ea susține că profesorii ar putea ajunge la anumite catedre sau ar putea fi transferați în funcție de apartenența politică, iar directorii ar fi numiți mai ales în funcție de disponibilitatea de a urma indicații.
Anca Florea afirmă că noua directoare adjunctă care i-a luat locul este afiliată PNL. Totodată, ea precizează că nu contestă rolul politicilor publice în educație, ci lipsa de continuitate a proiectelor și intervențiile politice la nivelul școlilor.
În opinia profesoarei, schimbările de guvernare au dus în ultimii ani la abandonarea unor proiecte educaționale înainte ca acestea să fie finalizate. Ea susține că lipsa predictibilității și presiunile asupra conducerilor de școli afectează direct modul în care este administrat învățământul.
Guvernul a aprobat, joi, 3 septembrie, indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea DN 73C între Tigveni și Râmnicu Vâlcea. Investiția, în valoare de 769,017 milioane de lei cu TVA, include și un nou sector rutier către Autostrada Sibiu-Pitești.
Lucrările sunt estimate să dureze 14 luni și vizează Lotul 2 al proiectului „Reabilitare/modernizare DN 73C, km 55+000 – km 68+000, Tigveni – Municipiul Râmnicu Vâlcea”. Beneficiarul investiției este CNAIR.
Ce lucrări sunt prevăzute
Pe traseul dintre Tigveni și municipiul Râmnicu Vâlcea vor fi modernizați aproximativ 13,4 kilometri de drum. Proiectul prevede și construirea unei conexiuni noi, lungă de 2,39 kilometri, până la nodul rutier Tigveni al Autostrăzii Sibiu-Pitești.
Noua legătură va avea o platformă cu lățimea de 19,5 metri. În cadrul investiției sunt incluse:
trei intersecții amenajate sub forma unor sensuri giratorii;
reabilitarea a două poduri;
construirea a cinci poduri și pasaje noi.
Modernizarea DN 73C este destinată preluării traficului suplimentar estimat după deschiderea noilor tronsoane ale Autostrăzii Sibiu-Pitești.
Reacția președintelui CJ Vâlcea
Constantin Rădulescu, președintele Consiliului Județean Vâlcea, a salutat decizia Executivului și a transmis că proiectul intră într-o etapă decisivă pentru conectarea municipiului la autostradă.
„Drumul care leagă Râmnicul de autostradă intră în linie dreaptă!”, a declarat Rădulescu. El a precizat că aprobarea vine după „lungi demersuri, adrese oficiale și insistențe continue” și și-a exprimat speranța că lucrările vor începe și se vor încheia cât mai repede.
Președintele CJ Vâlcea a subliniat că proiectul de modernizare a DN 73C nu înlocuiește planul pentru drumul expres Găneasa – Râmnicu Vâlcea – Tigveni. „NU renunțăm la proiectul Drumului Expres! Însă modernizarea DN 73C este o soluție concretă, mult mai rapidă și absolut necesară pentru râmniceni și pentru toți vâlcenii”, a transmis acesta.
De unde vin banii
Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021-2027, din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, precum și din alte surse prevăzute de lege.
Proiectul de conectare a DN 73C la Autostrada Sibiu-Pitești este pregătit de mai mulți ani. Pentru Lotul 1, tronsonul Curtea de Argeș – Tigveni, indicatorii tehnico-economici au fost aprobați în 2024, iar decizia de acum permite avansarea Lotului 2, dintre Tigveni și Râmnicu Vâlcea.
Primăria Capitalei a solicitat operatorilor de trotinete electrice să blocheze complet folosirea vehiculelor în parcurile din București. Aceeași măsură va fi aplicată și în cazul evenimentelor stradale la care participă un număr mare de persoane.
Decizia a fost discutată cu reprezentanții principalilor operatori și cu polițiile locale de sector. În parcurile din zona centrală, viteza maximă permisă pentru trotinetele închiriate va fi redusă de la 5 kilometri pe oră la zero, ceea ce înseamnă că acestea nu vor mai putea fi utilizate.
Operatorii au acceptat măsura
Reprezentanții Lime, Bolt și Splash au avut un răspuns pozitiv la solicitarea municipalității. Lime a transmis că restricția era deja activă în parcurile Herăstrău, Cișmigiu, Tineretului și Carol.
Trotinetele electrice de închiriat, complet restricționate în parcurile din București
Potrivit Primăriei Capitalei, trotinetele electrice sunt interzise în parcurile administrate de municipalitate încă din octombrie 2025. Persoanele care încalcă regula pot primi amenzi de până la 500 de lei.
Tunelul Momaia, primul tunel forat construit pentru o autostradă din România, a intrat în etapa de testare și punere în funcțiune a instalațiilor. Lucrările fac parte din Secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș a Autostrăzii A1 Sibiu–Pitești, care se apropie de finalizare.
Constructorul verifică sistemele care vor permite exploatarea tunelului în condiții de siguranță. Sunt testate instalațiile de securitate, monitorizare, ventilație, iluminat și control al traficului, precum și rețelele de comunicații și alimentarea cu energie.
Probele includ detectarea incendiilor, camerele de supraveghere și cabinele SOS. Fiecare senzor și conexiune este verificat, iar echipele simulează mai multe situații de operare pentru a vedea dacă sistemele reacționează corect.
Sisteme verificate în tunel
Platforma SCADA este folosită pentru testarea și integrarea subsistemelor tehnice. În paralel, se lucrează la configurarea iluminatului de siguranță, a sistemelor de ghidaj și a iluminatului obișnuit.
alimentarea cu energie a clădirilor de la cele două capete ale tunelului;
finalizarea rețelei de fibră optică;
testarea ventilației și a iluminatului;
verificarea sistemelor de management al traficului;
punerea în funcțiune a rețelei CCTV și a cabinelor SOS.
La realizarea instalațiilor și a infrastructurii tehnologice participă IMSAT, în colaborare cu PORR România. Finalizarea cu succes a testelor reprezintă una dintre etapele necesare înaintea deschiderii circulației prin Tunelul Momaia.
Stadiul lucrărilor pe A1
Pe Secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș se așterne stratul asfaltic de uzură pe ultimii metri ai traseului. Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, anunțase cu aproximativ o lună înainte că lucrările se apropie de final.
Segmentul are 9,86 kilometri și este construit de PORR Construct SRL. Contractul prevede o perioadă totală de 60 de luni, dintre care 16 luni pentru proiectare și 44 de luni pentru execuție.
valoarea contractului: 1,678 miliarde de lei, fără TVA;
finanțare: Programul Transport 2021–2027;
termen contractual pentru deschiderea circulației: 2027.
Haval Khalil, rapper suedez nominalizat la premiile Grammis, a fost capturat la București joi, 3 septembrie 2026. Artistul era căutat în Suedia pentru suspiciuni de tentativă de omor și șantaj agravat, iar în locuința sa anchetatorii au găsit arme, muniție și o vestă antiglonț.
Operațiunea a fost realizată de Poliția Română și DIICOT, împreună cu autoritățile suedeze și cu sprijinul Europol. Khalil era urmărit internațional și era considerat o persoană cu prioritate ridicată în cadrul unei rețele criminale din zona Stockholmului.
De la rap la dosare penale
Născut pe 16 mai 1995, în Husby, în nordul Stockholmului, Haval Khalil a devenit cunoscut în scena hip-hop suedeză sub numele Haval. El locuiește în Skarpnäck, în municipiul Stockholm, iar ascensiunea sa muzicală a început în 2020, după lansarea albumului „Inloggad”, produs de Manny Flaco.
Melodiile sale au strâns milioane de ascultări pe platformele de streaming și au abordat teme precum armele, drogurile și criminalitatea. În 2021, Haval a fost nominalizat la Grammis, cele mai importante premii ale industriei muzicale suedeze, la categoria „Årets nykomling”, echivalentul premiului pentru debutantul anului.
Nominalizarea a avut loc în timp ce rapperul se afla în arest preventiv într-un dosar privind răpirea unui alt artist suedez. Organizatorii Grammis au susținut atunci că evaluarea activității muzicale trebuie făcută separat de acuzațiile penale.
Condamnat pentru răpirea lui Einár
În iulie 2021, Haval Khalil a primit o pedeapsă de doi ani și jumătate de închisoare pentru complicitate la răpirea și tâlhărirea rapperului Nils „Einár” Grönberg. Potrivit anchetatorilor, Haval l-ar fi atras pe artist într-un apartament din Vårberg, unde acesta a fost sechestrat.
Condamnarea a vizat faptele de răpire și jaf și nu uciderea lui Einár. Rapperul suedez a fost împușcat mortal la Stockholm în octombrie 2021. Dosarul făcea parte dintr-o anchetă amplă privind gruparea criminală Vårbynätverket.
Noile acuzații din Suedia
Dosarul pentru care Haval a fost reținut în România este separat de condamnarea din 2021. Autoritățile suedeze îl suspectează de implicare într-o tentativă de omor și într-un caz de șantaj agravat, fapte care ar fi fost comise în 2024.
Poliția suedeză îl consideră o persoană importantă într-o rețea infracțională activă în regiunea Stockholmului. Până la o decizie definitivă a instanței, acuzațiile reprezintă suspiciuni formulate de anchetatori, nu o condamnare pentru noile fapte.
Autoritățile suedeze au aflat recent că rapperul se afla în România și au transmis informația instituțiilor române. Reținerea din București a fost pregătită în cadrul cooperării internaționale dintre cele două țări, cu implicarea Europol.
Președintele Nicușor Dan a participat joi, pentru prima dată, la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii. El a cerut informații despre dosarele în care sunt vizați magistrați și a discutat despre lipsa de procurori din structura care anchetează faptele penale comise de aceștia.
Șeful statului i-a solicitat procurorului general Cristina Chiriac o situație a acestor dosare, inclusiv date despre vechimea lor. Procurorul general a precizat că nu dispune de statisticile cerute.
În cadrul ședinței, Cristina Chiriac a anunțat propunerea a doi procurori pentru secția care investighează infracțiunile comise de magistrați. Ea a spus că i-a evaluat personal și că aceștia au o activitate profesională „ireproșabilă”.
„Sunt primele propuneri făcute de PG după ce am fost învestită ca procuror general”, a declarat Cristina Chiriac. Ea a adăugat că Parchetul General caută în continuare procurori, deoarece se confruntă cu un deficit de personal.
Potrivit procurorului general, cei doi candidați ar completa schema, însă instituția are nevoie de noi angajări pentru a funcționa eficient.
Ce a transmis președintele
Nicușor Dan a explicat că prezența sa la CSM are legătură cu necesitatea ocupării posturilor vacante și cu îmbunătățirea colaborării dintre parchete și Poliție. „E un moment bun, după instalarea noului guvern, oricare va fi el, să discutăm de resurse și de relația cu Poliția”, a spus președintele.
El a afirmat că susține „eficientizarea unei bune relații între parchete și Poliție” și că instituțiile trebuie să discute transparent problemele sistemului judiciar.
Președintele a plecat după discutarea primului punct de pe ordinea de zi, cel referitor la procurorii propuși de Parchetul General pentru investigarea magistraților. Nicușor Dan a precizat că, în prezent, sunt ocupate doar trei dintre cele 14 poziții disponibile.
„E important, pentru că suspiciunea de infracțiune chiar în rândul magistraților afectează încrederea românilor în chiar statul român”, a declarat el. Potrivit șefului statului, problema trebuie rezolvată administrativ „cu celeritate și echilibru” și este menționată inclusiv în raportul Comisiei Europene privind statul de drept.
Deficitul din justiție
CSM a semnalat în mod repetat că instanțele și parchetele se confruntă cu un deficit important de personal. Instituția a vorbit despre lipsuri la nivelul judecătorilor, grefierilor și asistenților judecătorului.
759 de posturi de judecător sunt vacante dintr-un total de 5.071, ceea ce reprezintă un deficit de aproximativ 15%;
alte 51 de posturi sunt neocupate din cele 283 aprobate în fondul de rezervă;
structura destinată anchetării magistraților are ocupate doar trei dintre cele 14 poziții.
Consiliul Superior al Magistraturii a avertizat și asupra efectelor pe care le-ar putea produce noile reguli privind pensiile magistraților, după decizia Curții Constituționale. CSM susține că acestea ar putea determina plecări din sistem și ar reduce atractivitatea profesiei pentru viitoarele generații.
Copiii de grădiniță și elevii din clasele primare ale unei școli din Dolj folosesc toalete amplasate în curte, într-o zonă greu accesibilă. Unitatea nu are apă curentă funcțională, iar igiena este asigurată cu ajutorul unui furtun conectat la rețeaua de alimentare.
La aproximativ 50 de kilometri de Craiova, drumul către grupul sanitar este parcurs zilnic de copii cu vârste între trei și zece ani. Toaletele se află în partea de jos a unei pante abrupte, iar iarna traseul devine alunecos și dificil.
Școala nu dispune de un sistem funcțional de alimentare cu apă în zona toaletelor. Copiii folosesc cabine de tip turcesc, iar chiuveta este improvizată dintr-un rezervor ruginit. Pereții sunt afectați de igrasie, iar în grupurile sanitare lipsesc săpunul și hârtia igienică.
Apă adusă de acasă
Conducerea unității explică faptul că instalația nu a fost prevăzută cu un sistem de încălzire. În timpul iernii, țevile îngheață și se sparg, astfel că „igiena se asigură cu apa de la rețea legată la un furtun”, a declarat directoarea Școlii Profesionale „Ștefan Argetoianu-Argetoaia”, Mirela Butaru.
Părinții spun că uneori trebuie să trimită apă și produse de igienă de acasă. Ei reclamă lipsa săpunului și a hârtiei, dar și condițiile dificile de acces la toalete în sezonul rece. Unii cer construirea unui grup sanitar nou și amenajarea unui spațiu adecvat pentru copii.
Relatarea face referire la satul Piria, dar menționează și grupul sanitar exterior folosit de copiii din satul Leordoasa, comuna Argetoaia. Potrivit informațiilor prezentate, acesta a avut inițial alimentare cu apă curentă, însă instalația nu mai funcționează.
Bani pentru toaletele din curți
La nivel național, 97 de unități de învățământ din 16 județe au încă toaletele amplasate în exteriorul clădirilor. Ministerul Educației și Cercetării a publicat un proiect de hotărâre pentru alocarea fondurilor necesare amenajării unor grupuri sanitare în aceste școli.
Mehedințiul are cele mai multe unități cu toalete în curte: 19;
Vrancea ocupă următorul loc, cu 18 unități de învățământ;
în celelalte județe sunt 60 de școli și grădinițe aflate în aceeași situație.
Denis Drăguș a devenit noul atacant al FCSB și va semna un contract valabil trei ani cu formația patronată de Gigi Becali. Revenirea în România a fost posibilă după ce fotbalistul și Trabzonspor au încheiat amiabil colaborarea, deși înțelegerea dintre cele două părți mai era valabilă încă două sezoane.
Clubul turc îi va plăti internaționalului român o compensație de un milion de euro pentru încetarea anticipată a contractului. Drăguș poate semna astfel cu FCSB din postura de jucător liber.
Economii importante pentru clubul turc
Atacantul avea la Trabzonspor un salariu anual de aproximativ 1,6 milioane de euro. Dacă și-ar fi dus contractul până la final, ar fi trebuit să încaseze circa 3,2 milioane de euro în următorii doi ani.
Prin plata sumei de un milion de euro, Trabzonspor reduce considerabil costurile. Clubul turc economisește aproximativ 2,2 milioane de euro față de salariile pe care ar fi fost obligat să le achite până la expirarea înțelegerii.
La FCSB, Denis Drăguș va primi aproximativ un milion de euro pe sezon și ar urma să fie unul dintre cei mai bine plătiți fotbaliști din Superliga. Gigi Becali a insistat în această vară pentru aducerea sa și a reușit să finalizeze mutarea după despărțirea atacantului de Trabzonspor.
Planul lui Gigi Becali
Finanțatorul FCSB a povestit că a păstrat legătura cu Drăguș în perioada negocierilor, dar nu a putut face publice discuțiile din cauza situației jucătorului în Turcia.
„Nu aveam garanția că vine Drăguș, dar vorbeam și îmi spunea că încearcă și el să facă eficientizare financiară. Să ia ce ia de acolo și să vină. Îmi spunea «vin, nea Gigi, jucăm Champions League, îl aducem pe Mbappe pe Arena Națională». Dacă un om îți spune așa… Țineam legătura cu el, dar nu puteam să spun, că avea probleme în Turcia”, a declarat Gigi Becali la Prima Sport 1.
Becali îl vede pe Drăguș în principal pe partea stângă a atacului, însă consideră că acesta poate evolua și în centrul ofensivei. „Eu l-am luat pe Drăguș ca atacant stânga, așa mi-a plăcut mie. Vine din bandă ca un buldozer. Momentan, poate fi și în centru”, a spus patronul campioanei României.
Gigi Becali l-a descris pe Drăguș drept cel mai bun fotbalist român al momentului și a susținut că atacantul poate decide singur un meci. „E foarte puternic, poate câștiga singur un meci. Ia mingea și trece ca tancul, se duce ghiulea până în poartă. Eu am declarat că cel mai bun jucător român e Drăguș. Îl consideram mai bun decât Bîrligea”, a afirmat acesta.
Revenirea după șapte ani
Denis Drăguș se întoarce în fotbalul românesc după aproximativ șapte ani petrecuți în străinătate. El a plecat de la FC Viitorul în 2019, când Standard Liege l-a transferat pentru aproximativ 1,8 milioane de euro.
În afara țării, atacantul a mai jucat pentru Crotone, Standard Liege, Genoa, Gaziantep, Trabzonspor și Eyupspor. Cel mai bun sezon al său în Turcia a fost 2023/2024, când a marcat 14 goluri în 32 de partide.
Ulterior, situația sa s-a complicat. În sezonul 2025/2026, Drăguș nu a înscris în campionat, deși a fost împrumutat la Eyupspor și Gaziantep, iar în Cupa Turciei a marcat de două ori.
Atacantul a revenit la Trabzonspor în această vară pentru pregătirea noului sezon, însă nu a fost folosit în meciurile oficiale. Despărțirea de formația turcă îi permite acum să înceapă o nouă etapă la FCSB.
