În contextul actual, reducerea risipei alimentare este o prioritate la nivel european și național, având impact semnificativ atât asupra mediului, cât și asupra economiei.
În România, legislația care face referire la diminuarea risipei alimentareexista încă din 2016, însă aceasta a fost modificată recent, iar din 21.03.2024 a intrat în vigoare Legea nr. 49/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2016, ce impune operatorilor din sectorul agroalimentar să adopte măsuri de prevenire a risipei alimentare înainte de a neutraliza deșeurile generate.
Astfel începând din 2025, toți operatorii economici din sectorul agroalimentar vor avea obligația depunerii într-o platformă electronică specială a unui PLAN DE DIMINUARE A RISIPEI ALIMENTARE.
Acest Plan de diminuare a risipei alimentare va trebuisă conțină măsuri concrete, adaptate fiecărui tip de business și fiecăruiflux tehnologic, care să conducă într-un final la diminuarea cantității de deșeuri alimentare/ menajere. Fiecare companie vizată va trebui să facă o analiză detaliată a activității sale, astfel încât să adopte cele mai potrivite și eficiente măsuri de reducere a cantității de deșeuri provenite din fluxul tehnologic de producție al produselor alimentare. Aici vorbim de toți producătorii de produse alimentare, dar și de restaurante, cofetării, firme de catering, pizzerii, etc.
Potrivit planului de diminuare a risipei alimentare, înainte de a dispune neutralizarea deșeurilor generate, va fi obligatorie implementarea a cel puțin două măsuri de prevenire a risipei alimentare, conform următoarei ierarhii de prevenire a risipei alimentare:
- Măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, începând cu producția, procesarea, depozitarea, distribuția și comercializarea alimentelor, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră și al serviciilor alimentare.
- Măsuri privind vânzarea cu preț redus a produselor aflate aproape de expirarea termenului de valabilitate, conform legislației în vigoare;
- Măsuri pentru redistribuirea alimentelor prin transfer cu titlu gratuit, pentru consumul uman, către operatorii receptori, precum și măsuri privind redistribuirea alimentelor, prin transfer, pentru consumul uman, către operatori economici;
- Măsuri pentru utilizarea și consumul produselor alimentare în hrana animalelor, până la expirarea termenului de valabilitate a acestora, cu respectarea legislației sanitare veterinare în domeniul nutriției animale;
- Măsuri pentru direcționarea produselor de origine animală devenite improprii consumului uman către utilizatori înregistrați în vederea utilizării de material categoria 3 pentru hrana animalelor din adăposturi;
- Măsuri pentru direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal în vederea valorificării lor prin transformare în compost;
- Măsuri pentru direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal în vederea valorificării lor prin transformare în biogaz;
- Măsuri pentru dirijarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman către o unitate de procesare autorizată
- În cazul măsurilor prevăzute la lit. e)-g) se aplică legislația privind protecția mediului în vigoare (prevedere neschimbata);
- Măsuri pentru eliminarea și utilizarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate.
Raportarea datelor privind risipa alimentară de către operatorii economici se va efectua online pe o platformă electronică, pe care Ministerul Agriculturii o va crea și o va pune în funcțiune până în martie 2025.
Neintroducerea în această platformă, la șase luni de la momentul în care va deveni funcțională, a planului de diminuare a risipei alimentare, alături de acțiunile întreprinse sau rezultatele obținute de către operatorii economici, va putea fi sancționată cu amenzi cuprinse între 10.000 și 40.000 lei.
Consultanții de business și sustenabilitate din cadrul firmei de consultanță Cash Consult (https://cashconsult.ro/) recomandă documentarea și întocmirea acestui Plan de diminuare a risipei alimentaredin timp, deoarece implementarea concretă a măsurilor și acțiunilor de prevenire vor necesita timp si parcurgerea anumitor pași ( ex. integrare la nivelul procedurilor interne, comunicarecătre angajații firmei, eventuale investiții suplimentare, etc).
Sursa imaginii: freepick.com