Gripa poate apărea într-un timp scurt și poate afecta întregul organism, nu doar nasul și gâtul. Febra ridicată, durerile musculare puternice și starea accentuată de slăbiciune sunt printre semnele care o pot deosebi de o răceală, însă anumite simptome impun evaluare medicală.
Dr. Marius Sava a explicat cum poate fi recunoscută infecția gripală, cine este mai expus complicațiilor și ce opțiuni de tratament există. Medicul a atras atenția că evoluția bolii diferă de la o persoană la alta, iar lipsa febrei nu exclude gripa.
Diferențele dintre gripă și răceală
Răceala debutează, de obicei, cu manifestări ușoare, precum nas înfundat, secreții nazale sau senzație de usturime în gât. În cazul gripei, starea de sănătate se poate deteriora rapid, iar simptomele generale sunt adesea mai intense.
Virusurile gripale declanșează o reacție inflamatorie care se poate extinde la nivelul întregului organism. „Problema acestui virus este că se înmulțește așa de ușor încât infecția se diseminează foarte ușor în întreg organismul. Până în vârful degetelor, de asta avem dureri musculare, de asta nu mai putem să ne mișcăm, pentru că e inflamație în întreg sistemul”, a explicat medicul.
Printre manifestările întâlnite în gripă se pot număra:
- febră, uneori ridicată;
- dureri musculare și articulare;
- epuizare și slăbiciune pronunțată;
- tuse și dureri în gât;
- cefalee și frisoane.
Simptomele nu au aceeași intensitate la toți pacienții și nu sunt suficiente, în orice situație, pentru confirmarea diagnosticului. De aceea, suspiciunea de gripă trebuie discutată cu medicul, mai ales atunci când persoana afectată are un risc crescut de complicații.
Când simptomele devin urgente
O temperatură corporală care depășește 39-39,5 grade Celsius, semnele de deshidratare sau o saturație a oxigenului mai mică de 95%, măsurată cu pulsoximetrul, sunt motive pentru solicitarea unui consult medical.
Evaluarea nu trebuie amânată nici în cazul apariției dificultăților de respirație, durerii în piept, confuziei sau deshidratării importante. O tuse care se modifică și este însoțită de secreții mucopurulente galben-verzui poate ridica suspiciunea unei suprainfecții bacteriene, deși culoarea mucusului nu stabilește singură diagnosticul.
Febra ori celelalte manifestări care se agravează, reapar după o perioadă de ameliorare sau sunt asociate cu probleme de respirație necesită, de asemenea, un consult. În situațiile severe, nu este recomandată așteptarea unei programări obișnuite.
Categoriile cu risc ridicat
Unele persoane pot dezvolta mai ușor forme severe sau complicații. Printre acestea se află persoanele de peste 65 de ani, femeile însărcinate și pacienții cu boli cronice ori cu imunitatea afectată.
- persoanele cu diabet;
- pacienții cu insuficiență renală;
- cei care urmează tratamente ce reduc răspunsul imunitar;
- femeile însărcinate;
- persoanele cu alte afecțiuni cronice.
La vârstnici, gripa poate evolua către o infecție extinsă sau pneumonie gripală, uneori cu necesitatea internării în terapie intensivă. „Persoanele peste 65 de ani pot să facă o infecție diseminată, inclusiv pneumonie gripală, care ajunge uneori și în terapie intensivă. Afecțiunile cronice, diabetul, insuficiența renală, tot ce înseamnă lucruri care scad imunitatea și gravidele, care trebuie protejate”, a precizat dr. Marius Sava.
Tratamentul recomandat în gripă
În formele fără complicații, recuperarea se bazează pe repaus, consum suficient de lichide și măsuri pentru reducerea simptomelor. Alimentația poate fi adaptată în funcție de toleranță și de pofta de mâncare, iar efortul fizic intens ar trebui evitat cât timp boala este activă.
Medicul poate prescrie un antiviral, în funcție de severitatea simptomelor și de riscul individual. Oseltamivirul este un astfel de medicament, iar efectul său este mai important atunci când tratamentul începe cât mai aproape de debutul bolii.
În cazul pacienților vulnerabili sau al celor cu forme severe, antiviralul poate fi recomandat și după depășirea intervalului de 48 de ore de la apariția primelor simptome. Decizia aparține medicului și trebuie luată în funcție de starea pacientului.
Antibioticele nu acționează asupra virusului gripal și nu sunt indicate în gripa necomplicată. Ele pot deveni necesare dacă apare o infecție bacteriană asociată, dar numai după recomandarea medicului. „Antibiotic nu, pentru că, fiind o infecție virală, este absolut inutil. Se ajunge la suprainfecție bacteriană uneori și atunci trebuie, dar gripa nu se tratează cu antibiotic”, a spus specialistul.
Durata bolii și prevenirea transmiterii
Manifestările acute se reduc, de regulă, în câteva zile până la aproximativ o săptămână. Tusea și oboseala pot persista însă mai mult, în funcție de organism și de evoluția infecției.
Pentru limitarea răspândirii virusului, persoanele bolnave ar trebui să evite colectivitățile, să aerisească încăperile și să respecte regulile de igienă respiratorie. Atunci când contactul cu alte persoane nu poate fi evitat, masca poate contribui la reducerea transmiterii.
Vaccinarea antigripală rămâne una dintre principalele măsuri de prevenție, în special pentru persoanele cu risc de complicații. Somnul suficient, hidratarea, mișcarea regulată și o alimentație variată susțin sănătatea generală.
Legumele, fructele și sursele de proteine furnizează o parte importantă dintre nutrienții necesari organismului. Vitaminele C și D, zincul și seleniul pot fi obținute prin alimentație, însă suplimentele nu vindecă gripa instalată și nu înlocuiesc tratamentul antiviral atunci când acesta este indicat.
Administrarea unor doze mari de suplimente nu garantează prevenirea infecției sau o recuperare mai rapidă. În cazul unei carențe ori al unor nevoi nutriționale speciale, suplimentarea trebuie stabilită în funcție de situația fiecărei persoane.
