Un proiect derulat de Universitatea Illinois Urbana-Champaign împreună cu un institut de stat din Rusia a primit aproape 780.000 de dolari prin Institutele Naționale de Sănătate (NIH), în 2025 și 2026. Finanțarea a stârnit controverse deoarece partenerul rus a colaborat în trecut cu Institutul de Cercetări Antipestă din Irkuțk, aflat în atenția autorităților după moartea unei angajate și suspiciunile privind un posibil caz de ciumă pneumonică.
Organizația White Coat Waste, care se opune experimentelor pe animale, susține că Universitatea Illinois Urbana-Champaign a primit 389.943 de dolari în iulie 2025 și încă 389.746 de dolari în septembrie 2026. Banii au fost acordați prin NIH, instituție aflată în subordinea Departamentului american al Sănătății și Serviciilor Sociale (HHS), condus de Robert F. Kennedy Jr.
Ce cercetează proiectul
Studiul urmărește mecanismele genetice și biologice asociate comportamentului și utilizează vulpi crescute într-o unitate din Siberia. Probele recoltate de la animale sunt trimise în Statele Unite pentru analize.
Partenerul din Rusia este Institutul de Citologie și Genetică al Academiei Ruse de Științe. White Coat Waste afirmă că această instituție a lucrat anterior cu Institutul de Cercetări Antipestă din Irkuțk și contestă continuarea finanțării, invocând măsurile adoptate de administrația Biden în 2022 pentru limitarea colaborărilor științifice cu Rusia după invadarea Ucrainei.
HHS respinge însă ideea că fondurile americane ar ajunge la laboratorul specializat în ciumă. Un purtător de cuvânt al instituției a declarat că afirmațiile sunt „înșelătoare” și că „HHS nu finanţează un laborator rus specializat în ciumă”.
Potrivit oficialului, NIH sprijină exclusiv cercetarea realizată într-un laborator din Chicago, care analizează „mecanismele genomice şi proteice asociate comportamentului, pentru a ne îmbunătăţi înţelegerea bolilor psihiatrice”. HHS a mai transmis că finanțarea „nu susţine laboratorul rus” și că instituția urmărește protejarea banilor contribuabililor, securitatea cercetării și supravegherea proiectelor susținute de guvernul federal.
Moartea angajatei din Irkuțk
Disputa privind finanțarea a izbucnit după moartea Dariei Șipilova, o angajată de 28 de ani a Institutului de Cercetări Antipestă din Irkuțk. Femeia a murit pe 2 octombrie, după ce a dezvoltat o formă severă de pneumonie.
Presa locală a relatat că Șipilova ar fi putut intra în contact cu bacteria Yersinia pestis, agentul care provoacă ciuma, în urma unui incident de laborator. Ipoteza nu a fost confirmată oficial.
Autoritățile ruse au transmis Organizației Mondiale a Sănătății că nu există dovezi că tânăra a murit de ciumă și că în regiunea Irkuțk nu au fost înregistrate cazuri ale bolii. Persoanele care au intrat în contact cu ea au fost identificate, iar testele pentru agenți patogeni periculoși au avut rezultate negative, potrivit informațiilor comunicate OMS.
Mai multe spitale din regiune au fost supuse unor măsuri sanitare, iar contacții femeii au fost monitorizați. În spațiul public au apărut și informații despre un posibil al doilea deces asociat ciumei, însă autoritățile nu au confirmat această variantă.
