Președintele Nicușor Dan i-a convocat la Palatul Cotroceni pe liderii partidelor proeuropene pentru a discuta forma finală a legii salarizării. La întâlnirea programată joi, de la ora 14:00, participă Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, alături de miniștrii interimari Dragoș Pîslaru și Alexandru Nazare.
Discuțiile au loc în condițiile în care proiectul reprezintă un jalon din PNRR, iar România trebuie să demonstreze că legea poate fi adoptată și aplicată în limitele convenite cu Bruxelles-ul. Miza financiară este de 770 de milioane de euro, aferentă ultimei cereri de plată.
Observațiile Comisiei Europene
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat Comisiei Europene o nouă variantă a proiectului, descrisă anterior drept „de nerefuzat”. Documentul nu a fost însă făcut public și, potrivit informațiilor din sursă, nu a fost prezentat nici sindicatelor sau tuturor formațiunilor politice implicate în discuții.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că proiectul a pornit de la o variantă pregătită de fostul ministru al Muncii, Simona Bucura-Oprescu, cunoscută și sub numele de Manole. După consultările cu sindicatele, valoarea totală a cheltuielilor de personal a crescut treptat, de la aproximativ 8 miliarde de lei la peste 12 miliarde de lei.
„Comisia Europeană nu a respins propunerea, dar au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și clarificări care sunt de bun-simț. Nu ne forţează aici, noi avem nişte constrângeri şi nu putem să facem decât lucrurile pe care le putem face în datele pe care le aveam”, a declarat Ilie Bolojan.
Surse citate de Cotidianul susțin că una dintre principalele probleme ridicate de Comisia Europeană este majorarea anvelopei salariale până la 12,1 miliarde de lei, peste nivelul de aproximativ 8 miliarde de lei avut în vedere inițial.
Comisia Europeană a confirmat că poartă discuții tehnice cu autoritățile române. Un purtător de cuvânt al instituției a precizat că legea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată și că proiectul trebuie să urmărească atât echitatea remunerării în sectorul public, cât și sustenabilitatea finanțelor statului.
Nemulțumirile din educație și sănătate
Creșterea bugetului prevăzut în proiect a fost determinată, între altele, de revendicările angajaților din educație și sănătate. Sindicatele din educație cer respectarea angajamentelor asumate după greva din 2023, inclusiv a prevederilor unei ordonanțe de urgență privind reașezarea grilei de salarizare.
În sănătate, revendicările sindicale ar necesita, potrivit lui Dragoș Pîslaru, sume care nu pot fi acoperite de anvelopa de 12 miliarde de lei, cel puțin pentru aplicarea lor în 2027. O altă cerere importantă vizează sporurile pentru munca prestată sâmbăta, duminica și în zilele de sărbătoare legală.
- Educația solicită respectarea promisiunilor făcute după greva din 2023;
- Sănătatea cere fonduri suplimentare pentru aplicarea revendicărilor salariale;
- Sindicatele din sănătate solicită și majorarea sporurilor pentru weekenduri și sărbători legale.
Apel la prudență bugetară
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că proiectul trebuie construit în limitele cadrului fiscal actual. El a avertizat că legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite noi creșteri ale cheltuielilor totale de personal.
„În acelaşi timp, România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor. România trebuie deci, în continuare, să demonstreze că își poate menține finanțele publice sub control”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook.
O întâlnire a grupului de lucru, cu reprezentanți ai formațiunilor considerate prooccidentale de Administrația Prezidențială, a avut loc și în ziua precedentă la Cotroceni. Discuțiile au durat aproximativ trei ore, însă sursele citate de Cotidianul au susținut că nu s-a ajuns la un acord.
Participanții așteaptă, înainte de stabilirea formei finale, un răspuns clar din partea Comisiei Europene privind îndeplinirea jalonului. Termenul de implementare a proiectelor PNRR menționat în agenda președintelui este 31 august 2026.
