Petrișor Peiu a renunțat miercuri la funcția de lider al grupului senatorilor AUR, după ce partidul a susținut în Senat Legea integrității. Actul normativ păstrează prevederea cunoscută drept „amendamentul Fritz”, care poate duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
Demisia a fost anunțată după ce Peiu avertizase, cu o seară înainte, că va pleca de la conducerea grupului dacă formațiunea va vota legea în forma respectivă. Senatorul precizase și că nu va participa la vot, explicând: „Pentru că nu pot accepta să fac ceva azi și mâine altceva.”
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a confirmat înaintea ședinței că partidul va vota proiectul. „Pentru claritate: legea ANI va trece azi de Senat. AUR va vota pentru. Nu există nicio intenție de a-l ajuta pe Fritz sau de a face alianță cu USR”, a transmis acesta.
Plecare lui Peiu vizează doar poziția parlamentară de lider de grup. El rămâne senator AUR și își păstrează funcția de președinte al Consiliului Național de Conducere al partidului, al doilea post ca importanță după cel ocupat de George Simion.
Petrișor Peiu a preluat conducerea Consiliului Național de Conducere în noiembrie 2025, după Claudiu Târziu. Demisia nu înseamnă, cel puțin deocamdată, retragerea sa din AUR.
Legea a trecut de Senat
Senatul, care a avut rol decizional, a adoptat Legea integrității cu 106 voturi pentru și 19 împotrivă. Nu a fost înregistrat niciun vot de abținere.
Prevederea contestată produce efecte asupra mandatelor aflate în desfășurare atunci când o persoană a fost găsită definitiv în incompatibilitate sau în conflict de interese, iar perioada de interdicție stabilită de lege nu s-a încheiat.
Curtea Constituțională a considerat că măsura respectă Constituția. Judecătorii CCR au argumentat că nu este vorba despre aplicarea retroactivă a unei noi sancțiuni, ci despre efectele asupra unui mandat considerat „viciat”.
Președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și alți doi judecători au formulat însă opinii separate. Aceștia au susținut că aplicarea prevederii unor situații juridice anterioare ridică problema retroactivității.
Votul liberalilor și reacția USR
PNL a susținut proiectul, deși premierul Ilie Bolojan calificase „amendamentul Fritz” drept o prevedere „anormală”, care „retroactivează practic”. Bolojan le-a cerut liberalilor să voteze legea pentru ca România să nu piardă un jalon din PNRR și a anunțat ulterior că PNL va propune un proiect separat pentru eliminarea amendamentului.
Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali, a justificat votul partidului prin miza financiară: „Votăm pentru ca România să nu piardă 770 de milioane de euro.”
Senatorii USR au votat împotriva legii. Liderul grupului, Sorin Șipoș, a acuzat PSD că a legat intenționat amendamentul de jalonul din PNRR, astfel încât partidele să fie puse să aleagă între acceptarea prevederii și riscul pierderii fondurilor europene.
Disputa a ajuns la Bruxelles
Legea este asociată unui jalon din PNRR care condiționează o plată de aproximativ 770 de milioane de euro. Înaintea votului, Valérie Hayer, președinta grupului Renew Europe din Parlamentul European, le-a cerut senatorilor români, în special celor din PSD și AUR, să respingă forma care l-ar putea afecta pe Dominic Fritz.
Valérie Hayer și Manfred Weber, președintele PPE, i-au solicitat anterior șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu autorizeze plata dacă amendamentul rămâne în legislație.
Comisia Europeană nu a anunțat până acum blocarea banilor. Instituția urmează să evalueze forma finală a Legii integrității în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată depuse de România prin PNRR.
