Un raport al Environmental Justice Foundation (EJF) arată că aproximativ 93% dintre substanțele chimice identificate în materialele plastice folosite zi de zi prezintă un risc ridicat pentru sănătatea umană. Analiza vizează ambalajele alimentare, hainele, jucăriile, produsele de uz casnic, obiectele de igienă și materialele medicale.
Printre efectele asociate acestor substanțe se numără cancerul, modificările genetice și afectarea sistemului endocrin, a aparatului reproducător și a organelor. Naima Fenderl, cercetătoare la EJF și autoarea principală a raportului „Plasticul otrăvitor: cum vă afectează sănătatea substanțele chimice din materialele plastice de zi cu zi”, a explicat că evaluarea a luat în calcul atât efectele asupra organismului, cât și nivelul de expunere.
Cinci categorii analizate
Investigația a urmărit materialele plastice din cinci mari categorii de produse utilizate frecvent:
- aproape 92% dintre substanțele chimice din materialele plastice care intră în contact cu alimentele au fost încadrate la risc ridicat;
- aproape 89% dintre jucăriile pentru copii conțineau materiale plastice asociate unor riscuri pentru sănătate;
- circa 93% dintre textile și articolele vestimentare erau realizate cu substanțe chimice periculoase;
- peste 92% dintre produsele obișnuite de uz casnic, inclusiv apa îmbuteliată, vesela, ustensilele de bucătărie, obiectele de grădinărit, articolele de toaletă și rechizitele, conțineau astfel de substanțe;
- aproape 93% dintre materialele plastice utilizate în produse de igienă și dispozitive medicale prezentau un risc ridicat. În această categorie intră ața dentară, tampoanele, alte produse menstruale, învelișurile pastilelor, plasturii și seringile.
Medicul pediatru Philip Landrigan, directorul Observatorului Global pentru Sănătate Planetară și al Programului pentru Sănătate Publică Globală și Binele Comun de la Boston College, a apreciat că raportul explică într-un mod accesibil cât de prezent este plasticul în viața de zi cu zi. „Dintr-odată, oamenii pot înțelege cât de direct îi privește problema și cum aceste materiale plastice pătrund în viața lor în moduri de care nu erau conștienți”, a spus acesta.
O problemă importantă este și lipsa informațiilor despre o mare parte dintre substanțele identificate. Din totalul de 3.552 de substanțe chimice găsite în materialele plastice utilizate frecvent, pentru aproape 80% nu existau suficiente date care să permită evaluarea toxicității sau a riscurilor generate de expunere.
„Pur și simplu nu avem idee ce efecte nocive ar putea avea aceste substanțe asupra noastră și asupra copiilor noștri”, a declarat Landrigan. El a adăugat că, în multe cazuri, publicul nu cunoaște nici măcar numele sau compoziția substanțelor, deși industria chimică ar putea deține aceste informații.
Bisfenoli, ftalați și PFAS
Baza de date PlastChem, creată în 2024 de un grup internațional de oameni de știință, reunește informații despre substanțele chimice cunoscute din materialele plastice. Din cele aproximativ 16.000 de substanțe identificate, 4.200 au fost considerate foarte periculoase pentru sănătatea umană și mediu, în timp ce pentru alte peste 10.000 nu existau date disponibile.
Environmental Justice Foundation a folosit datele PlastChem pentru a analiza expunerea în situații concrete și pentru a grupa substanțele în 15 categorii prioritare, care ar putea face obiectul unor reglementări. Printre acestea se află bisfenolii, inclusiv BPA, ftalații și PFAS, cunoscute drept „substanțe chimice eterne”.
Expunerea ridicată la bisfenoli a fost asociată cu moartea prematură, iar ftalații au fost legați de mii de decese provocate de boli cardiovasculare la nivel mondial. În cazul PFAS, cercetările au indicat costuri medicale de ordinul miliardelor de dolari numai în Statele Unite.
Martin Wagner, coordonatorul proiectului PlastChem și profesor de biologie la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie din Trondheim, a arătat că multe dintre aceste substanțe perturbă activitatea hormonilor. Ele pot contribui la obezitate, greutate mică la naștere, diabet gestațional, malformații congenitale și tulburări de neurodezvoltare.
Potrivit lui Wagner, substanțele problematice au adesea trei caracteristici: persistă în mediu, se acumulează în organism și se răspândesc ușor în apă și în ecosistemele acvatice.
Industria contestă concluziile
American Chemistry Council, organizație care reprezintă companii din industria chimică, a cerut ca raportul să fie interpretat cu prudență. Kimberly Wise White, vicepreședinta pentru afaceri de reglementare și științifice a organizației, a susținut că analiza nu include surse importante, printre care baza de date privind aditivii pentru materiale plastice a Consiliului Internațional al Asociațiilor din Industria Chimică.
White a mai spus că raportul nu a luat în calcul bazele de date și cadrele de reglementare din Statele Unite și Uniunea Europeană. În opinia sa, excluderea acestor informații poate face ca unele substanțe să pară nereglementate și transformă analiza într-o sursă de titluri de presă, nu într-un instrument de progres științific.
EJF susține însă că peste jumătate dintre substanțele cunoscute ca prezentând un risc ridicat nu sunt reglementate în jurisdicții importante, inclusiv în Uniunea Europeană, sau prin tratate internaționale precum convențiile de la Basel, Minamata, Rotterdam și Stockholm și Protocolul de la Montreal. Naima Fenderl a afirmat că Statele Unite nu au ratificat mai multe dintre aceste acorduri, printre care convențiile de la Basel, Rotterdam și Stockholm.
Plasticul, prezent în produse uzuale
Amploarea expunerii este legată de răspândirea materialelor plastice în viața cotidiană. Peste 80% dintre fructele și legumele vândute în supermarketurile americane sunt ambalate în plastic de unică folosință, aproximativ 60% dintre haine sunt confecționate din fibre sintetice, iar aproape 90% dintre jucăriile cu care se joacă cei mici sunt fabricate din plastic.
Oalele, tigăile, recipientele pentru alimente, mobilierul, produsele de îngrijire personală și dispozitivele medicale completează lista obiectelor care pot contribui la expunerea zilnică.
Producția mondială de plastic a crescut de la aproximativ două milioane de tone în 1950 la peste 430 de milioane de tone în prezent. Cercetătorii estimează că aceasta ar putea să se mai mult decât dubleze până în 2050, în paralel cu folosirea a aproximativ două miliarde de tone de aditivi chimici.
La nivel global, industria chimică are la dispoziție circa 325.000 de substanțe chimice sintetice inventate și produse după dezvoltarea accelerată a domeniului, în perioada de după Al Doilea Război Mondial. Philip Landrigan estimează că există informații toxicologice pentru cel mult 20% dintre acestea.
