Un studiu realizat pe adulți canadieni fără boli cardiovasculare diagnosticate a identificat mai multe modificări ale vaselor de sânge din creier în rândul celor care consumă frecvent alimente ultraprocesate. Diferențele au apărut la investigațiile prin rezonanță magnetică, deși evaluările memoriei și ale capacității de gândire nu au oferit rezultate constante.
Cercetarea a inclus 8.783 de persoane cu vârste între 35 și 69 de ani. Echipa a pus în legătură informațiile despre alimentație cu imaginile obținute prin RMN și cu rezultatele testelor cognitive.
Ce au arătat imaginile cerebrale
În categoria participanților cu cel mai ridicat consum de produse ultraprocesate, aproximativ una din nouă persoane avea leziuni vasculare vizibile la nivelul creierului. În grupul celor care mâncau cel mai puține astfel de alimente, proporția era de circa una din 12 persoane.
RMN-urile au evidențiat schimbări ale substanței albe, țesut implicat în transmiterea semnalelor între regiunile cerebrale. Au fost observate și porțiuni în care circulația sângelui fusese întreruptă, modificări care pot apărea fără simptomele evidente ale unui accident vascular cerebral.
Russell de Souza, cercetător la Universitatea McMaster, a explicat că aceste leziuni sunt indicatori recunoscuți ai bolilor cerebrovasculare. Cercetări anterioare le-au asociat cu un risc mai mare de accident vascular cerebral, declin cognitiv și demență.
Relația observată în analiza principală s-a menținut și după ce cercetătorii au ținut cont de vârstă, fumat, nivelul de activitate fizică, hipertensiune și diabet.
Memoria nu a urmat aceeași tendință
Participanții cu un consum mai mare de alimente ultraprocesate nu au obținut în mod constant rezultate mai slabe la testele de memorie și gândire. Cercetătorii consideră că imaginile cerebrale ar putea surprinde modificări ale țesutului înainte ca acestea să provoace simptome observabile.
„Multe dintre procesele biologice care contribuie la accidentul vascular cerebral, declinul cognitiv și demență încep probabil cu ani sau chiar decenii înainte de a deveni evidente clinic”, a declarat Russell de Souza.
De ce sunt necesare alte cercetări
Autorii nu afirmă că alimentele ultraprocesate au provocat leziunile identificate. Atunci când consumul a fost estimat folosind metode diferite, asocierea s-a redus și, în general, nu a mai fost semnificativă statistic.
În plus, datele despre alimentație și starea creierului au fost colectate în același moment. Din acest motiv, studiul nu poate stabili o relație directă de cauză și efect. „Studiul nu demonstrează că alimentele ultraprocesate au provocat modificările cerebrale observate”, a avertizat cercetătorul.
Oamenii de știință spun că sunt necesare cercetări desfășurate pe perioade mai lungi pentru a vedea dacă reducerea consumului acestor produse poate îmbunătăți sănătatea vasculară a creierului. Până atunci, printre măsurile recomandate se numără activitatea fizică, menținerea sub control a tensiunii arteriale, colesterolului și diabetului, precum și evitarea fumatului.
