Fitch a menținut ratingul României la ultima treaptă recomandată investițiilor, însă decizia inițială a comitetului agenției era retrogradarea. Autoritățile române au contestat evaluarea și au transmis informații suplimentare, determinând agenția să-și schimbe concluzia în ultimul moment. Practic, România a trecut examenul la contestație, nu la prima prezentare.
Pericolul nu a dispărut odată cu această decizie. Fitch a păstrat perspectiva negativă pentru România, iar celelalte două mari agenții de rating, Moody’s și S&P, emit același avertisment. Un eventual downgrade ar fi atras împrumuturi mai scumpe pentru stat, presiune pe cursul leu-euro și, în cascadă, credite mai costisitoare pentru populație și companii.
Simultan, România se confruntă cu o criză energetică alimentată de seceta severă. Dunărea a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, afectând direct Centrala Nucleară de la Cernavodă, care folosește apa fluviului pentru răcirea reactoarelor. Un reactor este deja oprit pentru revizie, iar dacă nivelul apei continuă să scadă, România ar putea pierde până la 20% din producția de energie electrică. Guvernul a declarat stare de alertă energetică.
Explicația pentru scăderea Dunării este una strict meteorologică, nu conspirativă. Întregul bazin hidrografic al fluviului traversează o perioadă de secetă severă, cu precipitații reduse în ultimele luni și temperaturi ridicate care au accelerat evaporarea. Afluenții aduc și ei debite sub normal, iar efectele se văd în transportul fluvial, în producția hidrocentralelor și în costurile energetice.
Scumpirea carburanților adaugă o nouă presiune economică. Motorina standard a depășit 10,5 lei pe litru în unele stații și se apropie de pragul de 11 lei, un nivel considerat de neimaginat acum șase luni. Cauzele se suprapun: livrările de petrol din Kazahstan sunt perturbate, tensiunile din Orientul Mijlociu mențin prețul petrolului ridicat, iar România importă o parte semnificativă din necesarul de carburanți.
Efectele scumpirii motorinei se propagă rapid în întreaga economie, deoarece transportul rutier stă la baza distribuției majorității produselor. Alimentele, materialele de construcții și coletele vor reflecta, mai devreme sau mai târziu, costurile suplimentare din logistică. Combinat cu presiunea ratingului și cu criza energetică, tabloul economic al României din această perioadă rămâne unul fragil.
