România nu mai poate concura la fel ca în trecut prin costuri reduse, avertizează Mihai Bordeanu, director general Dacia pentru Europa de Sud-Est și responsabil de activitatea companiei în România. El a dat ca exemple două modele care nu sunt produse în țară: unul electric, fabricat în Slovenia, și Dacia Striker, asamblată în Turcia.
„Dacia produce un model electric în Slovenia, nu în România. Dacia Striker se produce în Turcia. Sunt două lupte pe care deja le-am pierdut”, a declarat Mihai Bordeanu la lansarea Manifestului pentru Arhitectura Economică a României, document prezentat de Confederația Patronală Concordia.
Industria auto și sectoarele conexe reprezintă 14% din produsul intern brut și oferă aproximativ 200.000 de locuri de muncă, atât direct, cât și prin furnizori. România ocupă locul al șaselea în Europa în privința producției de automobile, însă avantajul competitiv s-a redus în ultimii ani.
Potrivit lui Bordeanu, atât componentele realizate în fabricile locale, cât și cele cumpărate de la furnizori sunt afectate de scumpirea energiei. Prețurile sunt de aproximativ două ori mai mari decât în urmă cu câțiva ani, iar producătorii nu pot transfera integral această creștere către clienți prin dublarea prețului mașinilor.
Plan pentru competitivitatea României
Manifestul Concordia propune un plan în zece puncte și este adresat Guvernului, Parlamentului, partidelor politice și societății. Documentul este lansat într-o perioadă în care se negociază viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru 2028-2034 și se pregătește formarea unui nou Guvern.
Organizația patronală susține că România nu își mai poate construi strategia economică doar pe atragerea fondurilor și executarea proiectelor. În opinia Concordia, absorbția banilor europeni a devenit un indicator administrativ, în timp ce competitivitatea, productivitatea, capitalul și capacitatea de export ar trebui să fie principalele obiective.
România a atras peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene, iar economia se apropie de un produs intern brut de 400 de miliarde de euro. Totuși, aceste rezultate ascund diferențe regionale mari, iar o parte importantă a creșterii din ultimele două decenii a fost susținută de consum și fluxuri de capital, nu de dezvoltarea capacităților de producție și export.
Noua arhitectură financiară europeană ar urma să mobilizeze aproximativ 2.000 de miliarde de euro. România ar putea primi 60 de miliarde de euro prin Planul Național și Regional de Parteneriat, însă competiția majoră se va desfășura pentru finanțările distribuite pe proiecte.
Fondul European pentru Competitivitate și programul Horizon Europe însumează aproximativ 400 de miliarde de euro. Acești bani nu sunt împărțiți automat între state, ci sunt câștigați în competiție directă cu țări precum Germania, Franța, Olanda și Suedia.
Concordia avertizează că România riscă să se concentreze exclusiv pe fondurile alocate direct și să rateze finanțările competitive care ar putea susține dezvoltarea următoarei generații de industrii europene. Printre propunerile prezentate se numără:
- încheierea unui Pact Național pentru Competitivitate, susținut de toate partidele și construit pe obiective stabile, dincolo de ciclurile electorale;
- selectarea a patru până la șase domenii în care România poate deveni lider regional, pe baza unor criterii economice, nu politice.
Manifestul susține că fiecare lună în care România se limitează la grupuri de lucru, fără să pregătească proiecte concrete, le oferă un avantaj competitorilor europeni.
