Aproape jumătate dintre români consideră că ar trebui organizate alegeri anticipate, potrivit unui sondaj realizat de Avangarde în perioada 22–27 iulie 2026. Cercetarea a vizat și opiniile privind relațiile de securitate ale României cu SUA și UE, dar și contractele militare finanțate prin programul european SAFE.
În ceea ce privește partenerii strategici, majoritatea românilor nu doresc ca țara să prioritizeze exclusiv relațiile cu Uniunea Europeană sau cu Statele Unite în domeniul apărării și securității. Opinia dominantă este că România trebuie să mențină un echilibru între cele două direcții, fără a sacrifica niciuna în favoarea celeilalte.
Programul SAFE a generat controverse semnificative în rândul populației. Deși 63% dintre respondenți spun că s-au informat despre acest acord de împrumut european destinat achizițiilor militare, majoritatea consideră că România ar fi trebuit să atribuie contractele prin licitație publică, mai multor furnizori, nu unei singure companii. România a semnat contracte de aproximativ 5,7 miliarde de euro cu Rheinmetall, companie germană, fără procedură competitivă.
Acordul SAFE a fost aprobat de Camera Deputaților cu 198 de voturi „pentru”, 58 „împotrivă” și 14 „abțineri”. Documentul fusese semnat la București pe 12 mai 2026 și la Bruxelles pe 20 și 21 mai 2026, urmând să intre în dezbaterea Senatului, care este for decizional în acest caz.
Românii sunt împărțiți și în privința modului în care ar trebui cheltuiți banii din SAFE: o parte preferă achiziții „de pe raft”, adică echipamente gata fabricate și livrate rapid, în timp ce alții consideră că fondurile ar trebui investite în dezvoltarea industriei de apărare autohtone, chiar dacă livrările ar dura mai mult. Totodată, mulți cetățeni se întreabă dacă achizițiile servesc interesul strategic al României sau pe cel al unor companii și grupuri de influență.
Sondajul Avangarde a fost realizat pe un eșantion de 1.050 de subiecți, prin metoda CATI, cu o marjă de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Eșantionul a fost multi-stratificat și probabilistic, iar datele au fost ponderate după gen și nivel de educație, acoperind populația adultă neinstituționalizată a României.
