Acasă Blog Pagina 13

Dispozitive explozive găsite la o stație electrică din Brandenburg

0

Poliția germană a descoperit mai multe dispozitive explozive la o stație de transformare din Turnow-Preilack, landul Brandenburg. Echipamentele au fost dezamorsate, iar autoritățile au transmis că în prezent nu mai există niciun pericol pentru populație.

Substația se află în apropierea centralei electrice Jänschwalde. Primele informații indică faptul că dispozitivele ar putea fi rachete încărcate cu explozibil, însă tipul exact al acestora nu a fost stabilit inițial.

Polițiștii au observat posibile pagube la o linie electrică, iar anchetatorii specializați în neutralizarea explozivilor au intervenit la fața locului. Operatorul rețelei a anunțat că persoane necunoscute ar fi provocat, marți dimineață, deteriorări la mai multe linii de transport.

Incidentul a dus la o întrerupere de scurtă durată a alimentării cu energie. Toate liniile au fost repuse ulterior în funcțiune, iar alimentarea generală cu electricitate nu este afectată în prezent. Operatorul rețelei lucrează împreună cu autoritățile de securitate pentru stabilirea circumstanțelor.

Investigații privind posibile legături

Autoritățile verifică dacă descoperirea din Brandenburg are legătură cu alte incidente recente din Europa, inclusiv cu cazuri în care au fost găsite drone sau materiale explozive. Printre țările analizate se află și România, potrivit informațiilor prezentate de presa germană.

Cercetările continuă atât în Germania, cât și la nivel internațional. Poliția nu a anunțat deocamdată cine s-ar afla în spatele incidentului de la stația electrică.

România și alte zece țări cer eliminarea veto-ului în politica externă a UE

0

România se numără printre cele 11 state membre care cer Uniunii Europene să analizeze renunțarea la unanimitate în deciziile de politică externă. Țările susțin că veto-urile unui singur guvern nu ar trebui să blocheze acțiunea comună a întregului bloc comunitar.

Inițiativa a fost transmisă printr-o scrisoare adresată Înaltei Reprezentante pentru afaceri externe, Kaja Kallas. Documentul a fost semnat de Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, România, Spania și Suedia.

Semnatarii afirmă că acordul între state rămâne esențial pentru legitimitatea Uniunii, însă acesta trebuie să susțină deciziile comune, nu să le împiedice. „Cultura consensului a Uniunii este o sursă importantă a legitimității sale. Prin urmare, continuăm să depunem eforturi pentru consens oriunde este posibil”, se arată în scrisoare.

În același timp, statele avertizează că este nevoie de o politică externă capabilă să reacționeze rapid la schimbările strategice, la instabilitatea tot mai mare și la presiunile asupra ordinii internaționale bazate pe reguli. În opinia lor, Uniunea trebuie să își poată folosi mai eficient greutatea politică, economică și diplomatică.

Votul majoritar, analizat la Bruxelles

În prezent, deciziile de politică externă ale UE sunt adoptate prin unanimitate. Astfel, un singur stat poate bloca o poziție susținută de celelalte 26 de țări membre.

Propunerea vizează folosirea „clauzei pasarelă” prevăzute la articolul 31, care ar permite trecerea de la unanimitate la majoritate calificată. Schimbarea nu ar trebui neapărat aplicată tuturor dosarelor dintr-o dată, ci ar putea fi introdusă de la caz la caz.

Susținătorii reformei consideră că votul majoritar ar reduce blocajele și ar accelera reacțiile Uniunii. Statele membre mai mici se tem însă că pierderea dreptului de veto le-ar diminua capacitatea de a-și apăra interesele în fața țărilor cu o influență mai mare.

Niciuna dintre țările baltice nu a semnat documentul. O dificultate importantă este faptul că activarea clauzei pasarelă ar necesita, la rândul ei, unanimitate, ceea ce le-ar permite statelor care se opun schimbării să o blocheze.

Veto-urile lui Viktor Orbán

Discuția a fost alimentată de folosirea repetată a dreptului de veto de către premierul ungar Viktor Orbán, în timpul celor 16 ani petrecuți la conducerea guvernului. Acesta a recurs în mai multe rânduri la blocarea unor decizii europene pentru a obține concesii sau pentru a-și promova propriile obiective.

La începutul acestui an, Orbán a provocat o criză după ce a împiedicat acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Decizia a fost legată de disputa privind conducta de petrol Drujba, fără legătură directă cu împrumutul destinat Kievului.

Scrisoarea celor 11 state propune consultări consistente între guverne pentru soluționarea disputelor și găsirea unor compromisuri. Semnatarii susțin că instrumentele juridice necesare există deja și că aplicarea lor depinde de voința politică a statelor membre.

Germania, cel mai mare stat membru al UE, a condus apelurile pentru schimbarea regulilor. Berlinul și Parisul au prezentat, de asemenea, un plan care ar consolida rolul Kajei Kallas, dar ar plasa-o sub supravegherea directă a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Reforma politicii externe europene a căpătat un nou impuls după înfrângerea lui Viktor Orbán, văzută de susținători drept o oportunitate pentru schimbarea regulilor. Această fereastră s-ar putea închide dacă Marine Le Pen, politician eurosceptic, va câștiga alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.

Petrom ajunge la 9,97 lei pe litrul de motorină după reducerea accizei

0

Prețul motorinei a fost redus cu 17 bani în dimineața zilei de 1 septembrie, după aplicarea noii diminuări a accizei. Motorina a coborât sub pragul de 10 lei pe litru doar în stațiile Petrom, unde tariful a ajuns la 9,97 lei.

Reducerea a fost operată de Petrom, Lukoil și SOCAR. Diferențele dintre prețurile practicate de cele trei lanțuri mențin însă motorina peste 10 lei în cazul Lukoil și SOCAR.

  • Petrom: 9,97 lei pe litru;
  • SOCAR: 10,02 lei pe litru;
  • Lukoil: 10,23 lei pe litru.

Acciza, redusă la maximum

Scăderea de la 1 septembrie vine după ce acciza la motorină a fost diminuată cu încă 5% față de aceeași bază de calcul. Cu două săptămâni înainte fusese aplicată o reducere de 20%, astfel că diminuarea totală a ajuns la 25% față de nivelul standard.

Noua măsură reduce acciza cu 701,07 lei pentru 1.000 de litri, echivalentul a 829,69 lei pe tonă. Ministerul Finanțelor a transmis că obiectivul este limitarea efectului de propagare a costurilor cu carburanții, în special în transport, asupra prețurilor bunurilor de consum.

Legislația nu mai permite o reducere suplimentară, deoarece plafonul maxim stabilit este de 25% sub nivelul standard. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că mecanismul este temporar și este ajustat în funcție de evoluția pieței internaționale:

„Mecanismul prevăzut de Legea nr.162/2026 (privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuţiei de solidaritate, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de protecţie a economiei, populaţiei şi de funcţionare a pieţei energiei – n. r.) funcţionează gradual, în funcţie de evoluţiile din piaţa internaţională. În contextul presiunilor din ultimele două săptămâni, nivelul reducerii accizei la motorină a crescut de la 20% la 25%. Este o intervenţie temporară şi calibrată, menită să reducă o parte din presiunea fiscală asupra preţului, în limitele în care aceasta poate fi absorbită de piaţă şi transmisă mai departe în economie”, a precizat Nazare.

Și celelalte lanțuri de benzinării ar putea ajusta prețurile în orele următoare, cu o reducere similară. Potrivit evoluției de la 1 septembrie, motorina este așteptată să rămână sub 10 lei pe litru doar la Petrom.

Reclamele ChatGPT ajung în peste 40 de țări. Venituri de 1 miliard

0

OpenAI anunță că publicitatea din ChatGPT a atins un ritm anualizat de venituri de un miliard de dolari, la aproximativ 200 de zile de la lansare. Compania își extinde serviciul în peste 40 de țări, în încercarea de a-și diversifica veniturile înaintea unei posibile listări bursiere de amploare.

Rezultatul vine într-un moment important pentru OpenAI, evaluată la 852 de miliarde de dolari și aflată sub presiunea de a demonstra investitorilor că poate susține această valoare. Reclamele se adaugă încasărilor obținute din abonamentele individuale, serviciile dedicate companiilor și accesul dezvoltatorilor la modelele sale prin API.

Extinderea platformei pentru advertiseri

OpenAI a început testarea reclamelor în ChatGPT în Statele Unite, în luna februarie. De luni, firmele vor putea utiliza instrumente de tip self-service pentru publicitate în India, Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

Anunțurile sunt afișate utilizatorilor versiunii gratuite ChatGPT și abonaților Go, categorii care reunesc cea mai mare parte dintre cei aproximativ un miliard de utilizatori activi săptămânal ai serviciului.

Compania susține că reclamele sunt evidențiate clar și nu modifică răspunsurile generate de ChatGPT. De asemenea, advertiserii nu pot vedea conversațiile private ale utilizatorilor.

Un model încă disputat

Intrarea OpenAI pe piața publicității digitale a fost anticipată, deoarece acest model reprezintă o sursă majoră de venit pentru companii precum Google și Meta. Strategia a atras însă și critici, iar rivalul Anthropic a ironizat-o inclusiv printr-o campanie difuzată în timpul Super Bowl.

OpenAI pregătește extinderea către alte piețe și intenționează să lanseze formate publicitare suplimentare, obiective noi pentru campanii, opțiuni diferite de achiziție și instrumente de măsurare a rezultatelor. Compania analizează, totodată, modalități prin care firmele să poată interacționa direct cu utilizatorii în ChatGPT.

Vreme călduroasă în București pe 1 septembrie 2026. Maxime de 33 de grade

0

Bucureștiul va avea parte de temperaturi ridicate marți, 1 septembrie 2026, când valorile maxime pot ajunge la 32-33 de grade Celsius. Cerul va fi variabil, iar condițiile meteo nu indică ploi torențiale, grindină sau intensificări puternice ale vântului.

Fără avertizări meteorologice

Administrația Națională de Meteorologie anunță că vântul va sufla slab și moderat, în timp ce vremea se va menține călduroasă. Pentru intervalul 31 august, ora 10 – 1 septembrie, ora 23, în municipiul București nu sunt active mesaje de informare, atenționare sau avertizare meteorologică.

INML confirmă substanțe psihoactive în cazul adolescentului implicat în accidentul din Sectorul 2

0

Analizele efectuate la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” au confirmat prezența unor substanțe psihoactive în organismul adolescentului de 17 ani implicat în accidentul produs pe 25 august, în București. Tânărul conducea un Porsche fără să dețină permis și a lovit alte cinci mașini, iar patru persoane au fost rănite.

Brigada Rutieră a transmis că rezultatul apare în buletinul de analiză toxicologică emis de INML. Instituția nu a precizat însă ce substanță a fost identificată în probele biologice.

Diferența dintre teste

Imediat după accident, aparatul DrugTest indicase un rezultat pozitiv la cocaină, informație comunicată ulterior și de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. Testarea preliminară trebuie diferențiată de concluzia analizelor de laborator, care confirmă doar existența unor substanțe psihoactive, fără să menționeze explicit cocaina.

Adolescentul a fost testat și pentru consumul de alcool. Etilotestul a indicat 0,23 mg/l alcool pur în aerul expirat, însă probele recoltate la INML au arătat valori sub limita de 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Pragul de 0,80 g/l este cel relevant pentru încadrarea penală a conducerii sub influența alcoolului. În cazul substanțelor psihoactive, legislația penală nu prevede o limită numerică similară.

Cum s-a produs accidentul

Impactul a avut loc pe 25 august 2026, în jurul orei 06:50, la intersecția străzii Gherghiței cu Prelungirea Tesla, în Sectorul 2 al Capitalei. Adolescentul se deplasa pe strada Gherghiței, dinspre Șoseaua Colentina către Autostrada A3, când Porsche-ul pe care îl conducea a intrat în coliziune cu alte cinci autoturisme.

Verificările polițiștilor au stabilit că tânărul nu avea permis pentru nicio categorie de vehicule. În urma accidentului, trei șoferi și un pasager au fost transportați la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca și la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon.

Primele date anunțate după producerea accidentului indicau trei persoane rănite. Autoritățile au actualizat ulterior bilanțul la patru victime. Șoferii celorlalte mașini implicate au fost testați pentru alcool, iar rezultatele au fost negative.

Adolescentul este arestat preventiv

Polițiștii au deschis dosarul sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. Ancheta vizează mai multe fapte:

  • conducerea unui vehicul fără permis;
  • conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe;
  • vătămarea corporală din culpă.

Adolescentul a fost reținut în seara de 25 august, la ora 19:13, pentru 24 de ore. În ziua următoare, procurorul de caz a cerut arestarea preventivă, iar instanța a admis propunerea pentru o perioadă de 30 de zile.

În dosar a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru conducerea unui vehicul fără permis, în timp ce cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor accidentului și a răspunderii penale. Măsurile dispuse nu înlătură prezumția de nevinovăție.

România ar putea ajunge la un PIB de 613,8 miliarde de dolari în 2030

0

România ar putea urca pe locul 37 în clasamentul mondial al economiilor în 2030, cu un produs intern brut nominal estimat la 613,8 miliarde de dolari. Republica Moldova ar urma să ajungă la 30,2 miliarde de dolari și să ocupe poziția 129 din 180 de economii analizate.

Estimările, construite pe prognozele Fondului Monetar Internațional, indică o diferență de peste 20 de ori între economiile celor două țări. PIB-ul Republicii Moldova ar reprezenta aproximativ 0,02% din economia mondială.

Poziția Republicii Moldova

În ierarhia prognozată pentru 2030, Republica Moldova ar fi plasată între Madagascar și Gabon. Madagascarul este estimat la 30,7 miliarde de dolari, în timp ce Gabonul ar avea un PIB de 27,6 miliarde de dolari. Macedonia de Nord ar urma imediat după Gabon, cu 27,3 miliarde de dolari.

În Europa de Est, România s-ar detașa clar de celelalte economii din regiune. Ucraina ar fi pe locul 57, cu 274,5 miliarde de dolari, iar Bulgaria ar ocupa poziția 63, cu 190,1 miliarde de dolari. Economia ucraineană ar fi astfel de aproximativ nouă ori mai mare decât cea a Republicii Moldova.

Liderii economiei mondiale

Statele Unite ar urma să rămână cea mai mare economie a lumii în 2030, cu un PIB estimat la 37,7 trilioane de dolari. China s-ar menține pe locul al doilea, cu aproximativ 26 de trilioane de dolari.

Locul al treilea ar putea fi decis la o diferență foarte mică între Germania și India. Germania este estimată la 6,178 trilioane de dolari, iar India la 6,173 trilioane de dolari.

  • Regatul Unit;
  • Japonia;
  • Franța;
  • Brazilia;
  • Italia;
  • Canada.

Acestea completează primele zece economii ale lumii, potrivit proiecțiilor pentru 2030. La capătul clasamentului se află în principal state insulare și economii de dimensiuni reduse.

  • Micronezia – aproximativ 600 de milioane de dolari;
  • Tonga;
  • Dominica;
  • Saint Kitts și Nevis;
  • Saint Vincent și Grenadine;
  • Samoa;
  • São Tomé și Príncipe;
  • Vanuatu;
  • Grenada;
  • Comore.

Europa și economia Rusiei

PIB-ul Europei ar putea ajunge la aproximativ 37 de trilioane de dolari în 2030, adică aproape o cincime din economia mondială. În cazul Uniunii Europene, suma economiilor statelor membre ar fi de circa 26,5 trilioane de dolari, dacă blocul își păstrează actuala componență.

Germania ar rămâne principala economie a Uniunii Europene, urmată de Franța, cu aproximativ 4 trilioane de dolari, și Italia, cu aproape 3 trilioane de dolari. În afara UE, Regatul Unit ar fi cea mai mare economie europeană, cu un PIB estimat la 5,1 trilioane de dolari, urmat de Rusia, cu 2,6 trilioane de dolari.

Rusia se numără însă printre puținele economii majore pentru care este anticipată o contracție în perioada 2026–2030. La nivel global, produsul intern brut ar urma să depășească 150 de trilioane de dolari până în 2030, pe fondul creșterii rolului economiilor emergente din Asia.

Pasajul Basarab se redeschide complet pe 7 septembrie. Tramvaiele revin pe traseu

0

Pasajul Basarab din București va fi redeschis integral circulației începând de luni, 7 septembrie, după lucrările desfășurate pe durata verii. Primăria Capitalei anunță că traficul va reveni pe ambele artere ale pasajului, iar tramvaiele își vor relua circulația.

Lucrările pe sensul Șoseaua Grozăvești – Bulevardul Titulescu au inclus frezarea și asfaltarea carosabilului, precum și trasarea marcajelor rutiere. Asfaltarea a fost realizată în noaptea de vineri spre sâmbătă, iar marcajele au fost aplicate duminică.

Până la redeschidere, echipele de muncitori mai intervin la rosturile de dilatație și la tablierul metalic. De asemenea, este frezat asfaltul vechi de pe bretelele de urcare și coborâre, urmând să fie continuată asfaltarea în aceste zone.

Lucrările continuă până la finalul anului

Primăria Municipiului București precizează că reparațiile nu se încheie odată cu reluarea completă a traficului. Până la sfârșitul anului sunt programate intervenții care vor impune opriri temporare ale circulației în timpul zilei și restricționarea traficului pe câte o bandă, pe timpul nopții.

Pasajul, vandalizat în timpul reabilitării

Pasajul Basarab a fost vandalizat chiar în perioada în care se desfășurau lucrările de reabilitare. Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a transmis că echipele care au curățat suprafețele afectate trebuie să refacă intervenția, după apariția unor inscripții de tip „tagging”.

Edilul a anunțat și pregătirea unui sistem de supraveghere pentru București, care ar urma să includă mii de camere. Potrivit lui Ciprian Ciucu, autoritățile lucrează în prezent la studiul de fezabilitate, iar etapa următoare va fi elaborarea proiectului tehnic.

Ziua Limbii Române, sărbătorită simultan la București, Chișinău și Cernăuți

0

Ziua Limbii Române este marcată pe 31 august printr-o ceremonie organizată simultan la Academia Română din București și la Academia de Științe a Moldovei din Chișinău. Evenimentul are loc pentru prima dată și la Cernăuți, în Ucraina.

Programul reuniunii include prelegeri susținute de specialiști din România și Republica Moldova. Temele abordate vizează limba română și transformările prin care aceasta a trecut de-a lungul timpului.

Dezbateri despre evoluția limbii

Președintele Academiei Române, Marius Andruh, a vorbit despre influența tot mai mare a limbilor străine asupra vocabularului românesc. El a anunțat că, împreună cu directoarea Institutului de Lingvistică al Academiei Române, analizează cuvintele preluate din alte limbi și utilitatea acestora.

„Am pus la cale cu directoarea Institutului de Lingvistică al Academiei Române să vedem care sunt cuvintele pe care le adoptăm, pe care le adaptăm, dacă avem nevoie de ele sau nu”, a declarat Marius Andruh. Academicianul a descris fenomenul drept unul prezent și în alte limbi, precizând că multe dintre cuvintele intrate recent în uz sunt termeni tehnici, nu neapărat necesari pentru transmiterea unui mesaj.

Marcarea sărbătorii la Cernăuți are loc în premieră, după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat în luna martie un decret în acest sens. Ziua Limbii Române este celebrată anual la 31 august, data la care, în 1989, Parlamentul de la Chișinău a adoptat legea privind revenirea Republicii Moldova la limba română și la grafia latină.

Grindeanu vrea guvern învestit până la 15 septembrie și contrazice termenul lui Simion

0

Sorin Grindeanu estimează că România va avea rapid un premier desemnat, în ciuda declarației lui George Simion că acest lucru nu se va întâmpla cel puțin până pe 21 septembrie. Președintele PSD susține că noul guvern ar trebui să fie învestit până la jumătatea acestei luni.

Grindeanu a evitat să comenteze direct afirmațiile liderului AUR, dar a spus că procedurile politice trebuie să intre cât mai repede într-un ritm normal. „Eu cred că va fi o desemnare destul de repede”, a declarat acesta, explicând că perioada de vară a făcut dificilă desfășurarea procedurilor pentru formarea unui nou Executiv.

Termenul dorit de PSD

Odată cu reluarea sesiunii parlamentare ordinare, liderul PSD consideră că România poate reveni la calendarul constituțional pentru desemnarea premierului și votarea Guvernului. El nu a oferit detalii despre motivele pentru care George Simion a indicat data de 21 septembrie.

Întrebat dacă există riscul ca țara să rămână fără un guvern cu puteri depline până la 1 octombrie, Grindeanu a spus că și-ar dori ca noul Executiv să fie instalat până pe 15 septembrie. Termenul este legat și de următoarea evaluare realizată de agenția Standard & Poor’s.

„Ar fi bine să avem un guvern cu puteri depline, astfel încât partenerii de dialog să fie unii legitimați, unii dați de un vot al Parlamentului. Deci da, mi-aș dori să avem un guvern până în 15 septembrie”, a afirmat președintele PSD.

Mesajul lui George Simion

George Simion a transmis pe Facebook că în următoarele săptămâni nu va fi desemnat niciun premier. Liderul AUR a susținut că până cel puțin pe 21 septembrie nu va exista o astfel de desemnare și a cerut organizarea unor alegeri libere.

„Ce merită cei care au dus țara în această gaură? Vrem alegeri libere! Lăsați-ne să guvernăm”, a scris Simion.