Criza guvernamentală continuă, iar România este administrată de un Executiv demis, cu atribuții limitate. Tudorel Toader susține că țara are nevoie de un guvern cu puteri depline și pune sub semnul întrebării menținerea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria.

Fostul ministru al Justiției consideră că președintele ar fi trebuit să desemneze rapid un candidat capabil să strângă o majoritate parlamentară, imediat după adoptarea moțiunii de cenzură. În opinia sa, negocierile au fost blocate de conflicte, orgolii și interesele partidelor.

Toader a sugerat că premierului interimar îi convine să rămână în funcție și a afirmat că nu exclude existența unor interese în spatele prelungirii situației. El a atras atenția că Guvernul demis nu poate emite ordonanțe, nu poate transmite proiecte de lege și nu poate face rectificarea bugetară, deși activitatea Palatului Victoria trebuie să continue.

Bolojan respinge demisia

Ilie Bolojan a transmis că plecarea sa sau demisia unor miniștri ar adânci blocajul instituțional. Premierul interimar a catalogat o astfel de decizie drept iresponsabilă și a spus că își va exercita atribuțiile până când va putea preda mandatul unui succesor.

Potrivit lui Bolojan, România trebuie să aibă cât mai repede un guvern învestit și credibil. El a avertizat că menținerea provizoratului poate duce la creșterea costurilor de finanțare, la majorarea dobânzilor și la îngrijorarea investitorilor în privința ratingului de țară.

Premierul interimar a susținut că fiecare punct procentual în plus la costurile de împrumut poate însemna cheltuieli de miliarde de lei anual. El a mai spus că instabilitatea politică poate pune sub semnul întrebării continuarea măsurilor de redresare financiară.

În același timp, Bolojan a precizat că este necesară o rectificare bugetară, mai ales pentru Sănătate și Transporturi. El a afirmat că, în unele domenii, fondurile alocate sunt aproape epuizate, deși bugetele aprobate ar fi trebuit să acopere cheltuielile până la finalul anului.

Executivul trebuie, de asemenea, să pregătească bugetul pentru anul următor și să continue reforma administrației publice, precum și reducerea cheltuielilor statului, a mai transmis premierul interimar.

Propunerea pentru un guvern neutru

Bolojan a susținut că varianta inițială ar fi fost formarea unui guvern politic, după ce PSD a contribuit la demiterea Executivului. El a afirmat că social-democrații nu și-au asumat însă responsabilitatea guvernării.

PNL, USR și UDMR au propus o rotativă la conducerea Guvernului și l-au indicat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, însă PSD a respins soluția. În evaluarea lui Bolojan, negocierile politice au rămas blocate tocmai pentru că partidele au evitat să își asume public deciziile.

În aceste condiții, premierul interimar consideră necesară instalarea unui guvern neutru, format din tehnocrați și cu un mandat clar și limitat. Obiectivele acestuia ar urma să fie:

• realizarea rectificării bugetare;
• închiderea procedurilor legate de PNRR;
• elaborarea bugetului pentru 2027;
• continuarea direcției de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României.

Bolojan a insistat că ar trebui să fie vorba despre un guvern tehnocrat autentic, nu despre un Cabinet ai cărui miniștri să fie coordonați politic de PSD. El a acuzat social-democrații că urmăresc interese clientelare și că evită asumarea răspunderii pentru soluțiile propuse.

Ce spune fostul președinte CCR

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a explicat că Guvernul demis prin moțiune poate rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către noul Executiv. În opinia sa, termenul de 45 de zile invocat pentru guvernele interimare nu limitează în același mod un Cabinet demis prin moțiune de cenzură.

Zegrean a amintit că o situație asemănătoare a existat în 2009, când Parlamentul nu a finalizat procedura privind un candidat la funcția de premier. El a apreciat că, în mod logic, formațiunile care înlătură un guvern ar trebui să vină simultan cu o propunere de Executiv și cu un program de guvernare, însă Constituția nu impune explicit această procedură.

Fostul judecător constituțional a mai spus că președintele Nicușor Dan nu este obligat să desemneze premierul propus de un partid care nu deține majoritatea parlamentară. Consultările de la Cotroceni au rolul de a arăta dacă un candidat poate obține sprijinul necesar pentru învestire.

În lipsa unei formațiuni care să aibă singură jumătate plus unu dintre parlamentari, președintele trebuie să discute cu toate partidele și să evalueze majoritățile posibile. Zegrean a precizat că desemnarea ar trebui făcută într-un termen rezonabil, însă această formulare nu are o limită exactă stabilită de Constituție.

Donald Trump a declarat că își dorește „foarte mult” ca Irlanda să fie reunificată și consideră că acest lucru se va întâmpla, în cele din urmă. Președintele american a făcut afirmațiile la Dublin, în timpul unei vizite de 48 de ore în Irlanda, unde au fost anunțate proteste împotriva sa.

Trump a vorbit despre subiect după întâlnirea cu premierul irlandez Micheál Martin. „Nu vreau să provoc probleme, dar vă spun că mi-ar plăcea foarte mult să o văd unită”, le-a spus el jurnaliștilor. Președintele american a adăugat că reunificarea „se va întâmpla în cele din urmă” și că ar fi „un lucru fantastic”.

El a recunoscut că Regatul Unit va avea un cuvânt important de spus în această chestiune, dar a descris reunificarea drept „un lucru extraordinar”. Declarațiile au fost făcute la câteva săptămâni după ce noul premier britanic, Andy Burnham, afirmase că organizarea unui referendum privind ieșirea Irlandei de Nord din Regatul Unit nu este luată în calcul.

Potrivit Acordului din Vinerea Mare, semnat în 1998, un referendum privind statutul Irlandei de Nord poate fi convocat doar prin decizia guvernului britanic. Documentul a pus capăt celor trei decenii de violențe dintre naționaliștii irlandezi, care susțineau reunificarea insulei, și unioniștii favorabili menținerii Irlandei de Nord în Regatul Unit.

Sondajele indică în continuare o majoritate clară în Irlanda de Nord pentru rămânerea în Regatul Unit, deși diferența s-a redus ușor după Brexit. Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a readus problema reunificării Irlandei în centrul dezbaterilor politice.

Proteste la Dublin și Doonbeg

În timpul vizitei, Trump urmează să participe la un turneu de golf organizat la una dintre proprietățile sale. Proteste împotriva președintelui american și față de războaie au fost programate la Dublin și în vestul Irlandei, în apropierea complexului Trump International Golf Links din Doonbeg.

Trump s-a întâlnit și cu președinta Irlandei, Catherine Connolly, aleasă în funcție anul trecut. La vizita sa precedentă în Irlanda, în 2019, Connolly a participat la un protest în fața aeroportului Shannon, unde unii dintre susținătorii săi i-au cerut să condamne acțiunile militare americane din întreaga lume și să apere neutralitatea Irlandei.

Un protestatar a arborat un steag palestinian lângă un gard din apropierea reședinței președintelui irlandez. Irlanda este una dintre țările Uniunii Europene cu cele mai ferme poziții pro-palestiniene și a adoptat în iulie o lege care limitează comerțul cu bunuri provenite din coloniile israeliene din Cisiordania ocupată.

Măsura a fost criticată de parlamentari americani și de ambasadorul Statelor Unite în Irlanda.