actualitate
auto
casa si gradina
economic
Lifestyle
monden
CAUTA
Contact
Acasă Blog Pagina 4

Bucureștiul ocupă locul 214 în clasamentul global al orașelor pentru 2026

MunteniaTV
-
0
Bucureștiul ocupă locul 214 în clasamentul global al orașelor pentru 2026

Bucureștiul și Iașiul sunt singurele orașe din România incluse în clasamentul global al orașelor pentru 2026 realizat de Oxford Economics. Capitala se află pe poziția 214, în timp ce Iașiul ocupă locul 486.

Clasamentul, publicat marți, analizează 1.000 de orașe din întreaga lume pe baza a cinci criterii: economie, capital uman, calitatea vieții, mediu și guvernare. New York, Londra și Paris formează podiumul ediției din acest an.

Poziția Bucureștiului pe categorii

Capitala României are rezultate diferite de la un indicator la altul. Cel mai bun punctaj este înregistrat la economie, iar cele mai slabe poziții apar la mediu și guvernare.

  • locul 111 la economie;
  • locul 375 la capital uman;
  • locul 234 la calitatea vieții;
  • locul 419 la mediu;
  • locul 346 la guvernare.

Iașiul se află pe poziția 398 la economie, pe locul 472 la calitatea vieții, pe 278 la mediu și pe 346 la guvernare. În privința capitalului uman, orașul din nord-estul țării coboară până pe locul 808.

Orașele din fruntea clasamentului

După New York, Londra și Paris, primele zece poziții sunt ocupate de Seattle, San Francisco, Dublin, Boston, San Jose din California, Tokyo și Zurich. Statele Unite și Europa domină partea superioară a ierarhiei, însă cu avantaje diferite.

Orașele americane se remarcă mai ales prin economie și capital uman. Centrele urbane europene au rezultate mai bune la calitatea vieții, protecția mediului și guvernare.

București și Iași, în topul celor mai bune orașe din lume
București și Iași, în topul celor mai bune orașe din lume

În Spania, Madridul este cel mai bine clasat, pe locul 30, urmat de Barcelona, pe 72, și Valencia, pe 180. Buenos Aires ocupă poziția 138 și este orașul latino-american cel mai bine plasat dintre cele menționate.

Evoluții în Europa și Asia

Mai multe orașe din Europa Centrală și de Est și din Asia au avansat în clasament. Varșovia a urcat 109 poziții, Taipei a câștigat 12 locuri și a intrat în top 50, iar Kuala Lumpur a ajuns pe locul 65 după o creștere de 14 poziții.

Shenzhen a intrat pentru prima dată între primele 100 de orașe. Beijingul se află pe locul 165, Budapesta pe 111, Sofia pe 303, iar Kievul pe 304. Odesa ocupă poziția 605, în timp ce Moscova este clasată pe locul 313.

La finalul ierarhiei se află Guigang, din China, pe locul 996, Port-au-Prince, capitala statului Haiti, pe 997, Weinan, tot din China, și Sultanpur, din India, ambele pe poziția 998. Ultimul loc, 1.000, este ocupat de orașul nigerian Sokoto.

Elevii performeri din Giurgiu pot cere stimulente financiare până pe 28 septembrie 2026

MunteniaTV
-
0
Elevii performeri din Giurgiu pot cere stimulente financiare până pe 28 septembrie 2026

Consiliul Județean Giurgiu primește, între 15 și 28 septembrie 2026, cereri pentru acordarea stimulentelor financiare destinate elevilor de gimnaziu și liceu care au obținut rezultate la olimpiade și concursuri școlare naționale sau internaționale.

Programul se adresează elevilor din instituțiile de învățământ preuniversitar de stat din județul Giurgiu. Sunt vizate performanțele obținute în anul în curs.

Cine poate primi stimulente

Recompensele financiare se acordă în baza rezultatelor și participării la etapele naționale și internaționale. Sunt eligibili:

  • elevii care au obținut locurile I, II sau III, respectiv medalii de aur, argint sau bronz, la etapele naționale și internaționale;
  • elevii care au primit premiul de excelență la aceste etape;
  • elevii care au participat la etapele internaționale.

Pentru înscriere, dosarul trebuie să conțină cererea elevului, a părintelui sau a reprezentantului legal, completată pe formularul prevăzut în regulament. Dacă elevul a împlinit 18 ani, solicitarea va fi depusă în nume propriu.

În cerere trebuie indicate toate diplomele incluse în dosar. Documentația va mai cuprinde declarația de consimțământ pentru prelucrarea datelor cu caracter personal și copii certificate „conform cu originalul” ale actelor menționate în formular.

Unde se depun dosarele

Cererile și documentele justificative pot fi transmise în zilele lucrătoare, începând cu 15 septembrie 2026, până la data de 28 septembrie 2026 inclusiv. Dosarele sunt primite de luni până joi, între orele 09:00 și 16:00, iar vinerea, între 09:00 și 13:00.

  • prin e-mail, la cjgiurgiu@gmail.com sau cjg@cjgiurgiu.ro;
  • direct, la Registratura Consiliului Județean Giurgiu, de pe Bulevardul București nr. 10.

În situația în care pentru același elev sunt depuse mai multe cereri, acestea vor fi reunite într-un singur dosar. După expirarea termenului-limită nu vor mai fi acceptate completări.

Regulamentul și formularele necesare sunt disponibile pe site-ul Consiliului Județean Giurgiu, în secțiunea „Hotărâri”. Documentele fac parte din Hotărârea Consiliului Județean Giurgiu nr. 235 din 31 august 2026. Informații suplimentare pot fi solicitate la numărul de telefon 0372 46 26 24.

Violențe la protestul din Piața Victoriei: gaze lacrimogene și confruntări cu jandarmii

MunteniaTV
-
0
Violențe la protestul din Piața Victoriei: gaze lacrimogene și confruntări cu jandarmii

Protestul crescătorilor de animale din Piața Victoriei a degenerat în confruntări între manifestanți și jandarmi. Incidentele au izbucnit după ce un grup de ultrași ar fi provocat forțele de ordine, iar jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea.

În zonă se aflau cel puțin câteva sute de persoane, unele scandând împotriva Jandarmeriei, iar altele având asupra lor bucăți de bordură. Potrivit informațiilor din piață, au existat altercații între ultrași, ciobani și jandarmi, în timp ce forțele de ordine au suplimentat efectivele pentru a recâștiga controlul asupra situației.

Tentativă de intrare în sediul Guvernului

Un grup de protestatari a încercat să forțeze accesul în sediul Guvernului. Jandarmii au respins tentativa și au intervenit cu gaze lacrimogene, în timpul confruntărilor din fața Palatului Victoria.

Efectele gazelor s-ar fi resimțit și în Pasajul Victoria, precum și în zona accesurilor subterane. Incidentele au continuat după intervenție, iar autoritățile s-au confruntat cu noi provocări din partea unor manifestanți.

Reacții politice după incidente

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut premierului Ilie Bolojan să discute direct cu fermierii pentru a opri escaladarea conflictului. El a susținut că protestul a început pașnic și că trebuie sancționați cei care încearcă să-l deturneze.

„Fără violență! Domnule Bolojan, dialogul cu reprezentanții fermierilor este singura soluție pentru a opri escaladarea conflictului! Nu doar să luați act formal de revendicări prin hârtii. Numai prin discuții poate fi detensionată situația”, a transmis Grindeanu.

Liderul PSD a mai afirmat că situația nu trebuie tratată ca o confruntare politică și a acuzat existența unor forțe extremiste care ar urmări să provoace haos. Grindeanu i-a cerut premierului să intervină pentru reducerea tensiunilor și să nu lase protestul să fie gestionat exclusiv prin măsuri de ordine publică.

Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a condamnat, la rândul său, violențele și confruntările cu jandarmii. El a spus că protestul este un drept, însă violența nu poate fi acceptată, și a susținut că nemulțumirile fermierilor nu trebuie transformate într-un instrument politic.

Muraru a făcut referire la presupusa apropiere dintre PSD și AUR și a acuzat PSD că poartă responsabilitatea pentru modul în care au fost administrate instituțiile din agricultură în ultimii 15 ani. Vicepreședintele PNL a afirmat că dialogul trebuie să înlocuiască provocările și confruntările din stradă.

AUR cere explicații Jandarmeriei

AUR a criticat folosirea gazelor lacrimogene și a cerut Jandarmeriei Române să explice cine a dispus intervenția, în ce condiții au fost utilizate substanțele și de ce persoanele violente nu au fost izolate individual.

Formațiunea a condamnat tentativa de forțare a cordoanelor și a cerut ca cei implicați în violențe să fie identificați și sancționați. În același timp, AUR a susținut că intervenția nu ar fi trebuit să afecteze întreaga mulțime și a comparat imaginile din Piața Victoriei cu protestele din 10 august 2018.

Partidul a transmis că fermierii trebuie ascultați, nu întâmpinați cu gaze lacrimogene, și i-a reproșat lui Ilie Bolojan că nu a discutat direct cu crescătorii de animale la protestul din 30 iulie. Atunci, delegația fermierilor a fost primită de ministrul Tánczos Barna, după ce premierul l-a mandatat să poarte discuțiile.

AUR a mai afirmat că tensiunile acumulate de crescătorii de animale nu au apărut brusc și că problemele lor au rămas fără răspuns timp de mai multe luni. Formațiunea a cerut Guvernului să revină la dialog și să găsească soluții pentru revendicările fermierilor.

Brianna Beyrouti a primit 5.000 de dolari ca să se mute din Portland în Muncie

MunteniaTV
-
0
Brianna Beyrouti a primit 5.000 de dolari ca să se mute din Portland în Muncie

Brianna Beyrouti și cei doi copii ai săi au plecat din Portland, Oregon, pentru Muncie, Indiana, după ce au acceptat un program local de relocare. Femeia a primit 5.000 de dolari pentru mutare și spune că acum reușește să economisească aproximativ 600 de dolari în fiecare lună.

În Portland, unde locuiau circa 2,5 milioane de oameni, Brianna ajunsese să își gestioneze cu dificultate veniturile. Ca părinte singur, afirma că fiecare cheltuială neașteptată, inclusiv cumpărarea unor pantofi pentru copii, devenea o problemă. „Trăiam de la un salariu la altul”, a povestit femeia.

O locuință mai accesibilă

Anul trecut, familia s-a mutat la aproximativ 3.200 de kilometri spre est, în Muncie, un oraș cu aproape 65.000 de locuitori. Localitatea are o universitate și numeroase zone verzi, însă principalul avantaj pentru Brianna a fost nivelul mai redus al cheltuielilor.

Programul de relocare a fost creat pentru a atrage noi locuitori și pentru a sprijini economia locală. Pentru femeie, mutarea a însemnat posibilitatea de a cumpăra o casă, deși venitul anual de 107.000 de dolari a rămas neschimbat. Ea lucrează în continuare de la distanță pentru aceeași bancă.

În Portland, plătea 1.290 de dolari pe lună pentru un apartament. În Muncie, rata ipotecară împreună cu asigurarea locuinței și impozitul pe proprietate ajung la aproximativ 1.100 de dolari lunar.

Economiile provin și din alte cheltuieli. În Indiana, impozitul pe venit este mai mic, iar Brianna plătește mai puțin pentru asigurarea mașinii și pentru energie. După toate reducerile, spune că îi rămân lunar cu aproximativ 600 de dolari mai mult.

Femeia consideră că mutarea i-a îmbunătățit semnificativ viața de familie. Are mai multă libertate financiară pentru nevoile și dorințele copiilor și spune că poate accepta mai ușor să le cumpere lucrurile pe care și le doresc.

Cazul ei reflectă o tendință prezentă în Statele Unite, unde tot mai mulți oameni iau în calcul orașele mici, cu locuințe și cheltuieli curente mai accesibile. Un raport din 2025 al National Association of Realtors arată că accesibilitatea financiară este principalul motiv invocat de americanii care se mută într-un alt stat.

Victor Pițurcă îl felicită pe Răzvan Burleanu după atribuirea finalei Europa League

MunteniaTV
-
0
Victor Pițurcă îl felicită pe Răzvan Burleanu după atribuirea finalei Europa League

Victor Pițurcă a trecut peste vechile dispute cu Răzvan Burleanu și a felicitat Federația Română de Fotbal pentru obținerea organizării finalei Europa League din 2028. Fostul selecționer consideră că evenimentul va readuce Bucureștiul în centrul fotbalului european.

România va găzdui pentru a doua oară o finală europeană pe Arena Națională. Prima partidă de acest nivel s-a disputat în 2012, când Atlético Madrid a învins-o pe Athletic Bilbao cu 3-0, într-o perioadă în care Mircea Sandu conducea FRF, iar Victor Pițurcă era selecționerul naționalei.

Pițurcă a plecat de la echipa națională în octombrie 2014, la șapte luni după alegerea lui Răzvan Burleanu în fruntea federației. La acel moment, fostul selecționer spunea că nu va mai colabora cu noua conducere, însă acum a transmis că succesul obținut de FRF merită apreciat.

„Este un lucru extraordinar pentru țară, pentru București și pentru fotbalul românesc. Bravo celor care au reușit, Federația și președintele Răzvan Burleanu! Merită felicitat pentru asta”, a declarat Pițurcă.

El a precizat că despărțirea sa de federație și relația dificilă cu Burleanu nu au legătură cu atribuirea finalei. Pițurcă și-a amintit și atmosfera creată de suporterii spanioli la partida din 2012, atât pe stadion, cât și în Centrul Vechi.

Fostul selecționer a remarcat însă că noul eveniment va avea loc într-o perioadă complicată pentru România, atât din punct de vedere economic, cât și sportiv. În opinia sa, organizarea finalei este un motiv de satisfacție, chiar dacă fotbalul românesc traversează un moment dificil.

Patru meciuri într-un interval scurt

Pițurcă a analizat și programul naționalei, care urmează să dispute patru partide în numai 12 zile, în cadrul acțiunilor din Liga Națiunilor. El consideră că seria va reprezenta un test important pentru jucători, mai ales la nivel psihic.

Fostul selecționer a explicat că fotbaliștii români nu sunt obișnuiți cu un asemenea ritm, iar nivelul redus al competiției interne și faptul că unii jucători din străinătate nu evoluează constant pot deveni probleme. La echipa națională, spune Pițurcă, fiecare partidă presupune un efort maxim.

El a făcut referire la Campionatul European din 2008, când România a întâlnit Franța, Italia și Olanda într-un interval de numai nouă zile. „Jucătorii s-au concentrat extraordinar în primele două partide, cu Franța și Italia, dar apoi nu au mai reușit să facă același lucru cu Olanda. Nu neapărat fizic, cât psihic”, a explicat Pițurcă.

În actuala situație, Gică Hagi va avea la dispoziție un lot mai larg și va putea efectua mai multe schimbări decât într-un turneu final. Pițurcă a menționat că selecționerul a alcătuit deja o listă preliminară de 48 de jucători.

Potrivit fostului selecționer, aproximativ 30 de fotbaliști ar urma să rămână în pregătire, în timp ce pentru primele două întâlniri ar putea fi convocați 23 sau 24 dintre cei mai în formă. Restul ar putea fi păstrați ca soluții pentru eventuale accidentări, suspendări sau alte probleme.

În primele două meciuri, România ar urma să joace în deplasare cu Suedia și apoi acasă cu Bosnia-Herțegovina. Pițurcă este de părere că echipa trebuie să înceapă cu cei mai buni jucători și să urmărească obținerea unor rezultate cât mai bune.

Fostul selecționer vede și un posibil avantaj pentru România: două dintre adversare au participat la turneul final din această vară. El consideră că echipele revenite de la o competiție majoră pot avea dificultăți în a-și recăpăta rapid nivelul de joc, iar naționala ar putea profita de această situație.

Satele din Giurgiu se golesc: Chirculești a rămas cu doar 56 de locuitori

MunteniaTV
-
0
Satele din Giurgiu se golesc: Chirculești a rămas cu doar 56 de locuitori

Mai multe sate din județul Giurgiu se confruntă cu depopularea accelerată, îmbătrânirea populației și lipsa locurilor de muncă. La mică distanță de București, unele comunități au ajuns să numere doar câteva zeci de locuitori, iar multe gospodării sunt abandonate.

Giurgiu are una dintre cele mai reduse rate de ocupare a forței de muncă din țară, în timp ce declinul demografic afectează puternic mediul rural. În numeroase localități, persoanele vârstnice sunt printre puținii oameni rămași, iar agricultura de subzistență reprezintă principala sursă de trai.

Chirculești, cea mai mică așezare

Satul Chirculești, aflat în comuna Iepurești, este cea mai mică localitate rurală din județul Giurgiu. Aici mai locuiesc 56 de persoane, iar pe ulițe se găsesc case închise, porți ruginite și curți acoperite de vegetație.

Localnicii spun că satul nu mai are magazin sau școală. Pentru pâine ori medicamente, oamenii trebuie să aștepte mașina care vine din comună sau să parcurgă pe jos mai mulți kilometri. Cei mai mulți tineri au plecat spre București ori în străinătate, inclusiv în Spania, iar în comunitate au rămas în special persoane în vârstă.

Maria, o localnică de 74 de ani, afirmă că oamenii rămași în sat nu mai au unde să plece. Femeia spune că bătrânii își duc traiul printre gospodării degradate și că localitatea dispare treptat odată cu ei.

Comunități cu populație redusă

Chirculești nu este singurul sat giurgiuvean afectat de depopulare. Printre cele mai mici și mai izolate comunități din județ se numără:

  • Chirculești, comuna Iepurești – 56 de locuitori; multe dintre casele vechi ajung ruine;
  • Carapancea, comuna Răsuceni – 67 de locuitori; satul se află în vestul județului și are o comunitate săracă;
  • Bănești – 79 de locuitori; localitatea, aflată în apropierea Chirculeștiului, trece prin aceeași depopulare;
  • Valter Mărăcineanu – 104 locuitori; numărul locuințelor neocupate crește de la an la an;
  • Satu Nou, comuna Răsuceni – 107 locuitori; satul este îmbătrânit și izolat în mijlocul câmpului.

Lipsa locurilor de muncă

În comuna Răsuceni, unde se află satele Carapancea și Satu Nou, problemele sunt accentuate de lipsa activităților economice și a utilităților. În trecut, autoritățile au încercat inclusiv să monteze sisteme de supraveghere video pentru a limita furturile din gospodăriile rămase goale, însă măsura nu a rezolvat principala dificultate a zonei: absența locurilor de muncă.

O mare parte din veniturile localnicilor provine din ajutoare sociale și pensii minime de agricultor. Pământul rămâne principala resursă pentru familiile care au rămas în sate, dar seceta poate compromite recoltele și îi lasă pe oameni fără venituri suficiente.

Vasile, un pensionar de 68 de ani din zonă, spune că cei doi copii ai săi au plecat în urmă cu zece ani și nu intenționează să revină. El afirmă că bătrânii au ajuns să păzească gospodării și case care se degradează, în timp ce generația tânără își caută un trai mai bun în alte localități.

Fără investiții, locuri de muncă și servicii de bază, sate precum Chirculești și Carapancea riscă să rămână doar denumiri pe harta județului Giurgiu în următoarele decenii.

CNSAS: Buzău avea 97 de cadre ale Securității în septembrie 1988

MunteniaTV
-
0
CNSAS: Buzău avea 97 de cadre ale Securității în septembrie 1988

Documentele publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității arată că, în septembrie 1988, structura județeană din Buzău avea 97 de cadre. Dintre acestea, 17 erau femei, adică 17,52% din efectivul local.

Datele fac parte dintr-o evidență întocmită la 24 septembrie 1988, aflată într-un dosar al Cabinetului lui Iulian Vlad, ultimul șef al Securității. Documentele oferă o imagine detaliată asupra aparatului de represiune din ultimii ani ai regimului comunist.

Dimensiunea aparatului național

La nivelul întregii țări, Securitatea număra 14.629 de angajați. Calculul includea 8.760 de persoane din aparatul central și Trupele de Securitate, precum și 5.869 de angajați ai structurilor teritoriale.

În total erau incluși și aproximativ 1.200 de muncitori civili, fără grad militar. Aceștia lucrau în ateliere de producție și reparații pentru echipamente operative, în laboratoare foto-chimice, transport, telecomunicații, construcții, administrație, tipografie și activități de secretariat.

Aparatul central, cu sediul în București, coordona principalele activități de informare, contraspionaj, filaj și interceptare. Direcția a IV-a, responsabilă de contrainformațiile militare, avea 1.022 de cadre, iar Unitatea Specială „F”, destinată filajului, număra 745 de persoane.

Unitatea Specială pentru Luptă Antiteroristă, cunoscută sub acronimul USLA, avea 772 de cadre în Capitală. Trupele de Securitate totalizau 2.737 de persoane și erau pregătite pentru paza unor obiective, intervenții și reacții în cazul unor revolte.

Deși comandamentul trupelor se afla la București, batalioanele și regimentele erau răspândite în mai multe zone ale țării, inclusiv la Cluj, Timișoara și Ploiești. Securitatea Municipiului București avea 557 de cadre, fiind cea mai numeroasă structură teritorială.

Structurile operative

Cele 40 de inspectorate județene aveau împreună 5.312 cadre, cu o medie de aproximativ 132 de persoane pentru fiecare județ. Constanța, Timiș și Prahova depășeau 260 de cadre, în timp ce Ialomița, Covasna și Sălaj aveau între 70 și 80.

  • Direcția I, pentru informații interne, avea 103 angajați și urmărea evoluțiile politice, sociale și culturale, precum și respectarea liniei ideologice;
  • Direcția II, axată pe contrainformațiile din economie, număra 152 de cadre și supraveghea obiective strategice, fabrici, uzine, combinate, IAS-uri și infrastructura regională;
  • Direcția III, pentru contraspionaj, avea 213 angajați și monitoriza reprezentanțele străine și rețelele de spionaj extern;
  • Unitatea Specială „T”, responsabilă de interceptări și ascultări, dispunea de 466 de cadre, inclusiv pentru activitățile desfășurate prin structurile locale;
  • Unitatea Specială „S”, care controla scrisorile, coletele și trimiterile poștale, avea 356 de angajați la nivel central.

La nivel județean, verificarea corespondenței era realizată prin birouri sau compartimente speciale „S”, amplasate de regulă în incinta unor oficii poștale importante. Direcția teritorială era organizată în funcție de profilul economic și strategic al fiecărei regiuni.

Femeile din aparatul represiv

În septembrie 1988, în structurile Securității lucrau 2.297 de femei, reprezentând 15,70% din efectivul total. Cele mai multe se aflau în aparatul teritorial, unde erau 1.089, în timp ce aparatul central avea 954 de femei, iar Trupele de Securitate, 254.

Accesul la funcții de conducere era foarte limitat. Doar 22 de femei ocupau astfel de poziții: 11 în aparatul central și 11 în structurile teritoriale, în timp ce în Trupele de Securitate nu exista nicio femeie într-o funcție de conducere.

La nivel național, femeile reprezentau 15,70% din personal, iar bărbații 84,30%. Doar 0,95% dintre femeile încadrate în Securitate aveau funcții de conducere, restul de 99,05% ocupând posturi de execuție.

Repartizarea cadrelor la Buzău

Din cele 97 de cadre ale Securității din Buzău, 17 erau femei. Repartizarea acestora evidențiază rolurile tehnice, economice și administrative în care erau încadrate.

  • trei femei lucrau în zona contrainformațiilor privind secretele economice: doi ofițeri și un muncitor civil;
  • o femeie era ofițer în cadrul structurii de contraspionaj;
  • 12 activau în sectorul tehnic-operativ: un ofițer, trei subofițeri și opt muncitori civili;
  • o femeie, încadrată ca muncitor civil, lucra în domeniul informaticii și documentării.

Astfel, la Buzău, femeile reprezentau o proporție ușor mai mare decât media înregistrată în întregul aparat al Securității, însă cea mai mare parte a acestora ocupa funcții de execuție.

Nicușor Dan explică întârzierea raportului despre alegerile anulate și cazul Călin Georgescu

MunteniaTV
-
0
Nicușor Dan explică întârzierea raportului despre alegerile anulate și cazul Călin Georgescu

Președintele Nicușor Dan a explicat de ce Administrația Prezidențială nu a publicat încă raportul privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și presupusa influență rusă în România. Într-un interviu acordat luni, la Euronews, șeful statului a vorbit și despre posibilitatea ca fostul candidat Călin Georgescu să intre din nou în cursa electorală.

Raportul va reuni informații tehnice despre anularea scrutinului și despre acțiunile atribuite Federației Ruse în timpul alegerilor. Nicușor Dan a precizat că aceste date trebuie prezentate într-o formă accesibilă publicului, iar aceasta este, în opinia sa, principala miză a documentului.

Președintele a susținut că scrutinul din 2024 a fost anulat deoarece legislația electorală referitoare la finanțare ar fi fost încălcată. El a explicat că folosirea unor sume mai mari decât cele ale contracandidaților, în condiții netransparente, poate afecta procesul electoral și poate reprezenta un motiv suficient pentru anularea alegerilor.

Nicușor Dan a invocat și raportul Parchetului General, publicat anul trecut, în care se arăta că România fusese vizată de atacuri informatice și campanii de dezinformare atribuite Federației Ruse în perioada alegerilor prezidențiale.

Ce spune despre Călin Georgescu

Întrebat dacă vede posibilă o nouă candidatură a lui Călin Georgescu, președintele a amintit că acesta este vizat, potrivit informațiilor publice, de mai multe anchete, inclusiv de dosare trimise în instanță.

Nicușor Dan a indicat drept cel mai grav dosarul în care apar Horațiu Potra și gruparea sa, despre care procurorii susțin că ar fi pregătit acțiuni pentru răsturnarea ordinii publice. În acest context, șeful statului a cerut ca „toată informația despre această persoană să fie bine cernută de către societatea noastră”.

Președintele a adăugat că orice politician are libertatea de a face campanie și de a desfășura activități politice, cu respectarea deciziilor instanțelor din România și ale Curții Constituționale.

Detalii din dosarul Potra

Dosarul menționat de președinte a fost deschis după ce Horațiu Potra și mai mulți mercenari au fost opriți în trafic, în decembrie 2024, în timp ce se îndreptau spre București. Cauza se află în prezent pe rolul Curții de Apel București, unde este judecată în primă instanță.

Potrivit procurorilor, pe 7 decembrie 2024 a avut loc o întâlnire la un centru de echitație din Ilfov. La reuniune ar fi participat Călin Georgescu, Horațiu Potra, Sechilă și Marian Burcea, cel din urmă fiind prezentat drept garda de corp a fostului candidat.

Anchetatorii susțin că, în cadrul întâlnirii, ar fi fost pus la punct un plan pentru deturnarea unui protest de susținere a lui Călin Georgescu. Manifestarea era programată pentru 8 decembrie, în fața Catedralei Mântuirii Neamului, iar participanții ar fi urmat să fie folosiți ca „masă de manevră” pentru acțiuni subversive.

După reuniunea din Ilfov, Georgescu l-ar fi sunat pe Dan Grăjeanu, liderul organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă. Potrivit procurorilor, acesta i-ar fi transmis că în ziua următoare urma să lanseze un îndemn concret, formulat prin expresia „viața sau țara”.

Procurorii afirmă că protestul ar fi trebuit să fie deturnat prin acte de violență, iar Potra s-ar fi ocupat de mobilizarea participanților, inclusiv a unor mercenari care ar fi venit înarmați.

În dosar au fost trimiși în judecată, alături de Călin Georgescu și Horațiu Potra, alte 20 de persoane. Anchetatorii susțin că oamenii lui Potra aveau asupra lor materiale pirotehnice de mare putere și numeroase obiecte periculoase.

Rolul mercenarilor ar fi fost, potrivit procurorilor, să creeze panică și teroare în timpul protestului prin care susținătorii lui Georgescu urmau să ceară reluarea turului al doilea. Ancheta descrie planul drept o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”.

Surse judiciare au explicat că detonarea materialelor pirotehnice în mijlocul unei mulțimi poate provoca dezorganizare și panică, cu riscul unor consecințe grave. Procurorii consideră că întâlnirea din Ilfov a precedat o serie de acțiuni menite să genereze haos și nesiguranță.

Kremlinul amenință cu noi atacuri după lovirea unui tren ucrainean lângă Polonia

MunteniaTV
-
0
Kremlinul amenință cu noi atacuri după lovirea unui tren ucrainean lângă Polonia

Kremlinul susține că drona rusească ce a lovit locomotiva unui tren de pasageri, în apropierea frontierei poloneze, a atacat teritoriul Ucrainei. Moscova a transmis că operațiunile armatei ruse vor continua pe întreg teritoriul ucrainean.

„Dacă am înțeles bine, vorbim despre teritoriul ucrainean. Personalul nostru militar își îndeplinește misiunile în toată Ucraina și va continua să o facă”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în cadrul conferinței sale de presă zilnice.

Incidentul a avut loc duminică, la aproximativ doi kilometri de granița cu Polonia. Drona a lovit locomotiva unui tren care circula pe ruta Kiev-Varșovia și transporta peste 200 de persoane. Echipajul a fost avertizat înainte de atac, astfel că nimeni nu a fost rănit.

Reacția Varșoviei

Premierul polonez Donald Tusk a anunțat că autoritățile pregătesc măsuri pentru consolidarea securității. El a avertizat că nu poate fi exclus riscul ca escaladarea provocată de Moscova să ajungă și pe teritoriul Poloniei.

În aceeași zonă, dronele rusești au lovit o benzinărie situată în apropierea punctului de trecere a frontierei Dorohusk-Iagodzin. Stația a fost evacuată în urma atacului.

Apărarea aeriană poloneză a detectat, duminică dimineață, peste 12 drone de atac rusești de tip Gheran-5 deasupra vestului Ucrainei. Forțele poloneze au ridicat avioane de vânătoare, iar locuitorii regiunilor de frontieră au fost avertizați cu privire la o posibilă incursiune.

Un mesaj pentru Occident

Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, a declarat că statele care sprijină Ucraina nu trebuie să se lase intimidate. Ea a vorbit la sosirea la summitul european dedicat Regiunii Arctice, organizat la Rovaniemi, în Finlanda.

Potrivit oficialei europene, atacul a urmărit să sperie țările occidentale și să le descurajeze să sprijine Ucraina sau să trimită reprezentanți în această țară. „A fost în mod clar un mesaj îndreptat către lumea occidentală”, a afirmat Kallas.

Șefa diplomației europene a cerut un răspuns opus celui dorit de Rusia și a spus că statele occidentale trebuie să demonstreze că rămân alături de Ucraina. În opinia sa, supunerea Ucrainei nu reprezintă obiectivul final al Moscovei, ale cărei intenții sunt mai ample.

Pe aceeași linie feroviară circulase anterior un alt tren, în care se aflau fostul premier britanic Boris Johnson și mai mulți oficiali europeni. Kievul suspectează că Rusia ar fi urmărit să lovească acel convoi în cadrul atacului asupra infrastructurii feroviare din vestul Ucrainei.

Ministerul rus al Apărării a confirmat atacul, dar a susținut că trenul vizat transporta arme trimise din Europa către Ucraina. Kievul a denunțat o intensificare a provocărilor rusești în apropierea frontierei dintre Ucraina și NATO.

Răsturnare spectaculoasă la Giurgiu: Academia Dunărea 1948 a învins Călărași cu 6-5

MunteniaTV
-
0
Răsturnare spectaculoasă la Giurgiu: Academia Dunărea 1948 a învins Călărași cu 6-5

Academia de Fotbal Dunărea 1948 a obținut o victorie spectaculoasă în etapa a patra a Campionatului Național de fotbal U19. Giurgiuvenii au trecut de Dunărea Călărași cu 6-5, după ce au fost conduși cu 3-1 la pauză.

Meciul s-a disputat duminică, 13 septembrie 2026, pe stadionul din Port. Formația din Călărași a început mai bine partida și a profitat de mai multe erori din defensiva gazdelor, intrând la cabine cu un avantaj de două goluri.

Repriza care a schimbat totul

Antrenorul Adonis Puiu a modificat abordarea echipei în pauză, iar Academia Dunărea 1948 a revenit pe teren cu o atitudine diferită. Giurgiuvenii au pus presiune, au înscris de cinci ori și au întors rezultatul într-o repriză secundă dominată de determinare.

Pentru echipa gazdă au marcat Dinu, Cocoru, Florea, Tănase și Alexandru, autorul unei „duble”. Succesul le-a oferit giurgiuvenilor o victorie importantă de moral și a evidențiat faptul că formația nu a renunțat la luptă până la fluierul final.

„Uneori, în fotbal, experiența antrenorului înseamnă să vezi dincolo de scor și să înțelegi ce trebuie schimbat în mentalitatea jucătorilor. Discursul de la pauză a fost important, dar meritul principal este al băieților. Ei au avut reacție, personalitate și au crezut în victorie până la final”, a declarat Adonis Puiu după partidă.

Revenirea de la 1-3 la 6-5 arată ambiția grupului și munca depusă la nivelul juniorilor de antrenorul giurgiuvean. Rezultatele echipei și poziția ocupată în clasament reflectă, potrivit concluziilor de după meci, o strategie clară la Dunărea Giurgiu.

1...345...66Pagina 4 din 66