Aproximativ 55% dintre adulții din România au colesterolul crescut, însă mai puțin de 15% dintre pacienții tratați ajung la valorile recomandate de medici. Fundația Română a Inimii a lansat, la Palatul Parlamentului, campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”, prin care își propune ca jumătate dintre persoanele cu hipercolesterolemie să își atingă țintele terapeutice până în 2030.
Inițiativa a fost prezentată de Ziua Mondială a Inimii, marcată anual pe 29 septembrie. Campania face parte din aplicarea Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030 și urmărește transformarea controlului colesterolului într-un obiectiv măsurabil.
Bolile cardiovasculare provoacă în România aproximativ 150.000 de decese în fiecare an, iar mortalitatea este de 2,5 ori mai ridicată decât media Uniunii Europene. Potrivit datelor prezentate de medici, mai puțin de 7% dintre români își mențin colesterolul în limite normale.
Colesterolul LDL, cunoscut drept „colesterolul rău”, nu provoacă de obicei simptome, dar contribuie în timp la apariția infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral. Riscul este amplificat de factori precum hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea și fumatul.
Ce prevede campania
Obiectivul este ca, până în 2030, cel puțin 50% dintre românii cu colesterol crescut să atingă valorile stabilite în ghidurile medicale. Pentru pacienții cu risc cardiovascular foarte înalt, ținta LDL-colesterolului este sub 55 mg/dl.
- crearea unor centre județene de prevenție;
- folosirea sistemului informatic al asigurărilor de sănătate pentru transmiterea unor alerte către medicii de familie;
- activarea măsurilor deja disponibile prin Contractul-Cadru al CNAS;
- identificarea sistematică a persoanelor cu risc cardiovascular și intervenția înainte de apariția complicațiilor.
„Miza reală este acum implementarea Strategiei Naționale, cu obiective măsurabile și rezultate vizibile pentru pacienți. «Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!» este un astfel de pas concret. Dacă vrem să reducem povara cardiovasculară, sistemul trebuie să treacă de la reacție pasivă la prevenție efectivă și de la existența tratamentelor la atingerea efectivă a țintelor terapeutice”, a declarat prof. dr. Dragoș Vinereanu, președintele Comisiei de Cardiologie a Ministerului Sănătății și coordonator de proiect în cadrul Fundației Române a Inimii.
De ce contează LDL-ul
Cercetările internaționale arată că LDL-colesterolul are un rol direct în apariția aterosclerozei. O analiză epidemiologică și genetică publicată în European Heart Journal a indicat că reducerea și menținerea unui nivel scăzut al LDL scad proporțional riscul de evenimente cardiovasculare.
O metaanaliză realizată de Cholesterol Treatment Trialists’ Collaboration a arătat că reducerea LDL-colesterolului cu 1 mmol/L, echivalentul a aproximativ 38 mg/dl, este asociată cu o scădere de 20% a mortalității cardiovasculare. Riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral se reduce cu peste 21%.
„Riscul cardiovascular nu începe în momentul infarctului miocardic sau al accidentului vascular cerebral. El se cumulează în timp […]. De aceea, prevenția eficientă înseamnă identificarea sistematică a riscului cardiovascular și intervenția înainte de apariția complicațiilor”, a explicat prof. dr. Dan Gaiță, membru al Boardului European Heart Network.
Primul pas este realizarea unui profil lipidic, analiză de sânge care poate fi solicitată medicului de familie. Stabilirea țintei individuale, verificarea periodică a rezultatelor și ajustarea tratamentului sunt esențiale pentru pacienții cu risc crescut.
Problemele din tratamentul actual
Deși există terapii capabile să reducă LDL-colesterolul până la valorile recomandate, numeroși pacienți rămân peste ținta terapeutică. Printre cauze se numără teama de reacții adverse, întreruperea tratamentului, lipsa intensificării terapiei atunci când valorile nu scad suficient și accesul dificil la anumite medicamente.
Prof. dr. Elisabeta Bădilă, viitorul președinte al Societății Române de Cardiologie, a explicat că ficatul gras sau creșterile ușoare ale transaminazelor îi determină uneori pe pacienți să evite statinele. Totuși, boala hepatică cronică stabilă, inclusiv ficatul gras metabolic, nu reprezintă în sine o contraindicație pentru acest tratament.
„Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!” presupune, în viziunea cardiologilor, un parteneriat constant între medic și pacient. Tratamentul trebuie urmărit prin controale periodice, iar eventualele reacții adverse și beneficiile terapiei trebuie discutate deschis, astfel încât intervenția să poată fi ajustată la timp.
