Acasă Blog Pagina 3

Free Spirit Run Giurgiu–Ruse: 480 de alergători vor traversa Podul Prieteniei

0

Giurgiu și Ruse găzduiesc, pe 27 septembrie 2026, cea de-a IX-a ediție a competiției transfrontaliere „Free Spirit Run”. La start sunt așteptați 480 de alergători, care vor începe cursa în România și o vor încheia în Bulgaria, după aproximativ 15 kilometri.

Startul va fi dat la ora 11:00, în Piața Unirii din Giurgiu, în apropierea Turnului Ceasornicului. Traseul continuă pe Șoseaua București și Șoseaua Prieteniei, traversează Podul Prieteniei, apoi ajunge în centrul orașului Ruse, unde va fi amplasată linia de sosire.

Restricții pe Podul Prieteniei

Podul Prieteniei va fi închis circulației timp de o oră, între 11:00 și 12:00, pentru trecerea participanților. Autoritățile vor anunța din timp toate măsurile privind restricționarea și oprirea traficului necesare pentru desfășurarea cursei.

Traseul este în mare parte plat, iar unul dintre momentele distinctive ale competiției va fi traversarea fără oprire a podului, pe o porțiune de aproximativ doi kilometri. Înscrierea este obligatorie în avans, iar numărul participanților este limitat la 480.

La competiție pot lua parte alergători profesioniști și amatori care au dreptul legal de a sta sau de a călători în România și Bulgaria. Vârsta minimă pentru înscriere este de 18 ani.

Medalii și premii de 6.000 de euro

Fiecare participant înscris va primi o medalie dedicată cursei și un tricou al competiției. Organizatorii asigură, de asemenea, transportul către și dinspre zonele de start și de sosire.

Fondul total de premiere este estimat la aproximativ 6.000 de euro. În 2026, ceremonia de premiere va fi organizată de partenerii bulgari.

Evenimentul este organizat de municipalitățile Giurgiu și Ruse, prin cluburile sportive SCM Dunărea 2020 Giurgiu și Dunav Ruse. Înscrierile și informațiile complete sunt disponibile pe site-ul run.ruse-giurgiu.eu/ro.

Alexandru Nazare mută 2,058 miliarde de lei pentru plățile urgente din Sănătate

0

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a aprobat devansarea unor fonduri de 2,058 miliarde de lei pentru sistemul de sănătate. Banii au fost mutați din trimestrul al IV-lea în trimestrul al III-lea, pentru ca facturile ajunse la plată să poată fi achitate înainte de începutul lunii octombrie.

Nazare a precizat că măsura nu majorează suma totală prevăzută pentru cheltuielile din 2026. Este vorba despre utilizarea mai devreme a unor resurse deja incluse în buget pentru ultimele luni ale anului.

Fondurile sunt destinate serviciilor medicale și dispozitivelor acordate pacienților, precum și medicamentelor eliberate. Ministrul a subliniat că nu sunt cheltuieli noi, ci obligații financiare deja existente.

„În administrarea bugetului, astfel de riscuri trebuie identificate din timp și gestionate înainte de a se transforma în blocaje”, a transmis Alexandru Nazare. El a explicat că presiunea asupra finanțării sistemului devenise vizibilă, iar unele servicii medicale ar fi putut întâmpina probleme de finanțare odată cu intrarea în luna octombrie.

Fonduri redistribuite pentru urgențe

În paralel, Ministerul Sănătății a redistribuit bani pentru funcționarea Unităților de Primiri Urgențe în lunile septembrie și octombrie. Necesarul pentru luna septembrie a fost acoperit din fondurile Programului Național de Vaccinare.

Pentru luna octombrie, suma de 98 de milioane de lei necesară serviciilor de urgență urmează să fie asigurată din alte programe naționale:

  • Programul HIV/SIDA;
  • Programul de Securitate Transfuzională;
  • Programul Mama și Copilul.

Redistribuirile au creat riscul ca aceste programe să rămână fără finanțare în luna decembrie. De asemenea, Ministerul Sănătății a anunțat relocarea a 42 de milioane de lei din fondurile pentru salariile medicilor rezidenți, pentru susținerea serviciilor județene de ambulanță și cumpărarea materialelor necesare UPU.

Nazare cere reforme în sistem

Ministrul Finanțelor a avertizat că soluția rezolvă presiunea imediată, dar nu înlătură problemele structurale ale finanțării sănătății. Potrivit acestuia, calendarul alocărilor poate fi ajustat pentru depășirea unor perioade dificile, însă astfel de intervenții nu trebuie să devină o practică permanentă.

Alexandru Nazare a cerut mai multă predictibilitate, un control mai strict al cheltuielilor și o legătură clară între obligațiile asumate și banii disponibili. „Intervenția de acum rezolvă presiunea imediată. Următorul pas trebuie să fie reducerea cauzelor care generează periodic aceste presiuni”, a declarat ministrul.

Deversări cu ciment în râul Buzău, la Mărăcineni: amendă de 80.000 de lei

0

O stație de betoane din zona podului de la Mărăcineni a fost sancționată după ce ape uzate amestecate cu ciment au ajuns pe malul râului Buzău. Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița a aplicat operatorului economic o amendă de 80.000 de lei.

Controlul a fost efectuat la SC Comercial Galand SRL, pe malul stâng al râului Buzău, în aval de podul de la Mărăcineni. Verificarea inspectorilor din cadrul Inspecției Bazinale a Apelor a avut loc la 15 septembrie 2026, în urma unei sesizări privind poluarea observată în zonă.

Potrivit concluziilor transmise de ABA Buzău-Ialomița, au fost identificate urme de deversări provenite dintr-un bazin destinat colectării apelor rezultate la spălarea cifelor de beton. Reziduurile au ajuns pe malul râului, în amestec cu ape uzate și ciment.

Măsuri impuse după control

Sancțiunea a fost dată în baza Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, articolul 87, punctul 15. Pe lângă amendă, operatorul economic trebuie să elimine urmele de poluare și să prevină repetarea situației.

  • curățarea zonei afectate;
  • îndepărtarea reziduurilor de ciment;
  • adoptarea unor măsuri pentru prevenirea poluării apelor subterane și de suprafață.

Cazul a ajuns la Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița după ce Garda de Mediu Buzău a redirecționat sesizarea către instituția competentă. În paralel, persoana care a observat deversarea a depus personal o reclamație.

Între semnalarea problemei și verificarea pe teren a trecut aproape o săptămână. Controlul a confirmat existența deversărilor în zona râului Buzău și a dus la sancționarea operatorului economic.

Călărași marchează 50 de ani de la începutul lucrărilor la combinatul siderurgic

0

La 50 de ani de la demararea construcției Combinatului Siderurgic din Călărași, istoria proiectului va fi prezentată într-un volum documentar. Lansarea este programată vineri, 18 septembrie 2026, la Primăria Municipiului Călărași.

Lucrările au fost inaugurate oficial pe 16 septembrie 1976, în timpul vizitei efectuate de Nicolae Ceaușescu la Călărași. A fost a șasea vizită a fostului lider comunist în municipiu, după cele din 1965, 1967, 1970, 1974 și 1975.

Momentul este consemnat pe o placă de marmură amplasată la intrarea în zona unde urma să fie construit combinatul. Placa, păstrată până în prezent, amintește că obiectivul era considerat atunci esențial pentru dezvoltarea economică și socială a României.

Documentele, reunite într-un volum

Istoricul construirii combinatului și eforturile implicate în realizarea proiectului vor fi incluse în volumul al IV-lea al colecției „Călărașii în documente și izvoare istorice”. Cercetarea este realizată de profesorul și istoricul călărășean Constantin Tudor.

Lansarea cărții va avea loc pe 18 septembrie, de la ora 14:00, în sala de ședințe a Primăriei Municipiului Călărași. Publicul va putea afla mai multe despre perioada în care industria siderurgică a devenit unul dintre principalele motoare ale dezvoltării orașului.

Ridicarea combinatului a atras mii de muncitori și a contribuit la extinderea accelerată a municipiului. La cinci decenii de la începerea lucrărilor, placa de marmură și documentele istorice păstrează memoria unei investiții care a influențat puternic evoluția economică, socială și urbană a Călărașiului.

Anchetă privind voturi falsificate la Clejani: români din Anglia figurau deja ca votanți

0

O anchetă a fost deschisă la Clejani, județul Giurgiu, după ce mai mulți români aflați în străinătate au descoperit că figurau deja ca votanți în comuna lor. Polițiștii susțin că documentele electorale și evidențele privind prezența la urne ar fi fost falsificate la primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025.

Datele Autorității Electorale Permanente arată că, în Clejani, au fost consemnate 2.808 voturi. Dintre acestea, 2.500 ar fi provenit de la persoane înscrise pe listele permanente.

Potrivit anchetatorilor, mai mulți membri ai aceluiași birou electoral ar fi trecut în mod fictiv prezența unor alegători, ar fi contrafăcut semnături și ar fi introdus datele acestora în sistemul informatic de monitorizare a votului.

„La data de 4 mai 2025, în urma desfășurării primului tur al alegerilor pentru Președintele României, mai multe persoane, din cadrul aceluiași Birou Electoral al unei secții de votare din județul Giurgiu, ar fi participat la falsificarea documentelor și a evidențelor electorale, prin atestarea în mod neadevărat a prezenței la vot a unor persoane, prin contrafacerea unui număr însemnat de semnături înscrise în listele electorale ale secției de votare și prin introducerea în sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot a datelor de identificare ale persoanelor respective”, a declarat Miruna Alina Boțoroagă, purtătorul de cuvânt al IPJ Giurgiu.

Măsurile luate de procurori

În urma perchezițiilor efectuate la locuințele celor 10 suspecți, aceștia au fost reținuți pentru 24 de ore. Printre persoanele vizate se află și soțiile primarului și viceprimarului din Clejani. Cei doi edili nu au dorit să comenteze cazul și au cerut respectarea dreptului la tăcere.

Anchetatorii afirmă că au identificat până acum 83 de semnături despre care susțin că ar fi fost falsificate. Printre alegătorii trecuți în acte ca prezenți la urne s-ar afla și persoane plecate în Anglia, care au fost împiedicate să voteze acolo deoarece sistemul indica faptul că își exprimaseră deja opțiunea în Clejani.

La finalul audierilor, procurorii au solicitat arestarea preventivă pentru patru dintre suspecți, inclusiv pentru soțiile celor doi aleși locali. Alți trei suspecți au fost plasați sub control judiciar, în timp ce cercetările față de celelalte persoane continuă în libertate.

Australia analizează o apropiere mai strânsă de Uniunea Europeană

0

Australia ia în calcul consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană, după ce Canada a făcut pași spre un „viitor postamerican”. Guvernul de la Canberra urmărește cu interes direcția aleasă de premierul canadian Mark Carney, pe fondul politicii tarifare promovate de Donald Trump.

Economistul Warwick McKibbin consideră că efectele măsurilor comerciale americane nu vor fi la fel de devastatoare pe cât sugerează atenția acordată Statelor Unite. El a explicat că economia americană reprezintă aproximativ 15% din comerțul mondial, în timp ce restul de 85% se poate reorganiza în jurul altor parteneri.

Canada, afectată de conflictul comercial cu administrația Trump, s-a orientat mai puternic către Uniunea Europeană. Miercuri, Ottawa a primit oferta unui statut de „membru asociat” al UE, iar această evoluție este analizată atent de autoritățile australiene.

Australia și acordul comercial cu UE

Ministrul australian al Comerțului, Don Farrell, a declarat că țara sa împărtășește aceeași viziune și că urmărește inițiativele lui Mark Carney. El s-a arătat deschis mai multor variante de cooperare cu Uniunea Europeană.

„Lumea se împarte între protecționiști și liber-schimbiști. Este de netăgăduit că prosperitatea australiană din ultimii 50 de ani se bazează în întregime pe deschiderea noastră către lume”, a afirmat Farrell.

Australia și Uniunea Europeană au semnat la sfârșitul lunii martie un acord de liber schimb, după opt ani de negocieri. Documentul nu a fost încă ratificat, astfel că Australia trebuie mai întâi să îl pună în aplicare înainte de a începe discuții pentru noi acorduri.

Prin urmare, Canberra este încă departe de statutul de „membru asociat” oferit Canadei, chiar dacă apropierea de Uniunea Europeană se află printre opțiunile analizate pentru reducerea dependenței de Statele Unite și China.

Lecții de prim ajutor în Pasajul Universității: CPR, defibrilator și manevra Heimlich

0

Pasajul subteran de la Piața Universității a găzduit o sesiune practică de prim ajutor, unde trecătorii au putut învăța cum să reacționeze în situații de urgență. Activitatea s-a desfășurat între orele 16:00 și 20:00, cu sprijinul voluntarilor Fundației pentru SMURD.

Evenimentul a făcut parte din campania „Salvatorii de Vieți”, organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Primului Ajutor. Participanții au urmărit demonstrații și au exersat tehnici esențiale pentru intervenția rapidă.

  • resuscitarea cardiopulmonară;
  • folosirea defibrilatorului automat;
  • manevra Heimlich;
  • pregătirea unui rucsac de supraviețuire.

Cât de pregătiți sunt românii

Datele unui studiu realizat în vara acestui an arată că 82% dintre români nu se simt pregătiți să acorde corect primul ajutor sau consideră că nu au suficiente cunoștințe. Doar 17% dintre cei chestionați cred că ar ști cum să acționeze într-o asemenea situație.

REPORTAJ: Primul ajutor, la subteran. Demonstrații practice pentru a salva o viață în Pasajul Universității
REPORTAJ: Primul ajutor, la subteran. Demonstrații practice pentru a salva o viață în Pasajul Universității

Nevoia de instruire este evidentă și prin numărul persoanelor care au asistat la urgențe. Unul din cinci români spune că a fost martor la un astfel de caz, însă numai 18% afirmă că au participat vreodată la un curs de prim ajutor.

Până în prezent, aproape 17.000 de persoane au luat parte la activitățile campaniei și au învățat metode de intervenție rapidă. Programul include cursuri gratuite organizate în mai multe localități din țară, iar calendarul sesiunilor este disponibil pe platforma salvatoriidevieti.groupama.ro.

Șeful Dacia avertizează: România a pierdut deja două lupte industriale

0

România nu mai poate concura la fel ca în trecut prin costuri reduse, avertizează Mihai Bordeanu, director general Dacia pentru Europa de Sud-Est și responsabil de activitatea companiei în România. El a dat ca exemple două modele care nu sunt produse în țară: unul electric, fabricat în Slovenia, și Dacia Striker, asamblată în Turcia.

„Dacia produce un model electric în Slovenia, nu în România. Dacia Striker se produce în Turcia. Sunt două lupte pe care deja le-am pierdut”, a declarat Mihai Bordeanu la lansarea Manifestului pentru Arhitectura Economică a României, document prezentat de Confederația Patronală Concordia.

Industria auto și sectoarele conexe reprezintă 14% din produsul intern brut și oferă aproximativ 200.000 de locuri de muncă, atât direct, cât și prin furnizori. România ocupă locul al șaselea în Europa în privința producției de automobile, însă avantajul competitiv s-a redus în ultimii ani.

Potrivit lui Bordeanu, atât componentele realizate în fabricile locale, cât și cele cumpărate de la furnizori sunt afectate de scumpirea energiei. Prețurile sunt de aproximativ două ori mai mari decât în urmă cu câțiva ani, iar producătorii nu pot transfera integral această creștere către clienți prin dublarea prețului mașinilor.

Plan pentru competitivitatea României

Manifestul Concordia propune un plan în zece puncte și este adresat Guvernului, Parlamentului, partidelor politice și societății. Documentul este lansat într-o perioadă în care se negociază viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru 2028-2034 și se pregătește formarea unui nou Guvern.

Organizația patronală susține că România nu își mai poate construi strategia economică doar pe atragerea fondurilor și executarea proiectelor. În opinia Concordia, absorbția banilor europeni a devenit un indicator administrativ, în timp ce competitivitatea, productivitatea, capitalul și capacitatea de export ar trebui să fie principalele obiective.

România a atras peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene, iar economia se apropie de un produs intern brut de 400 de miliarde de euro. Totuși, aceste rezultate ascund diferențe regionale mari, iar o parte importantă a creșterii din ultimele două decenii a fost susținută de consum și fluxuri de capital, nu de dezvoltarea capacităților de producție și export.

Noua arhitectură financiară europeană ar urma să mobilizeze aproximativ 2.000 de miliarde de euro. România ar putea primi 60 de miliarde de euro prin Planul Național și Regional de Parteneriat, însă competiția majoră se va desfășura pentru finanțările distribuite pe proiecte.

Fondul European pentru Competitivitate și programul Horizon Europe însumează aproximativ 400 de miliarde de euro. Acești bani nu sunt împărțiți automat între state, ci sunt câștigați în competiție directă cu țări precum Germania, Franța, Olanda și Suedia.

Concordia avertizează că România riscă să se concentreze exclusiv pe fondurile alocate direct și să rateze finanțările competitive care ar putea susține dezvoltarea următoarei generații de industrii europene. Printre propunerile prezentate se numără:

  • încheierea unui Pact Național pentru Competitivitate, susținut de toate partidele și construit pe obiective stabile, dincolo de ciclurile electorale;
  • selectarea a patru până la șase domenii în care România poate deveni lider regional, pe baza unor criterii economice, nu politice.

Manifestul susține că fiecare lună în care România se limitează la grupuri de lucru, fără să pregătească proiecte concrete, le oferă un avantaj competitorilor europeni.

Șapte persoane reținute în Giurgiu pentru falsificarea prezenței la vot

0

Șapte persoane din județul Giurgiu au fost reținute într-un dosar privind presupusa falsificare a prezenței la vot la primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025. Alte trei persoane sunt cercetate sub control judiciar, după o anchetă care vizează documentele și evidențele electorale.

Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Giurgiu au făcut marți zece percheziții în județele Giurgiu, Ilfov și Teleorman. Acțiunile au avut loc într-un dosar coordonat de un procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu.

Suspiciuni la o secție de votare

Anchetatorii verifică modul în care ar fi fost consemnată participarea la vot într-o secție din județul Giurgiu. Mai multe persoane care făceau parte din același birou electoral sunt suspectate că ar fi contribuit la modificarea documentelor și a datelor privind prezența la urne.

Concret, există suspiciuni că în listele electorale ar fi fost trecute semnături contrafăcute pentru a atesta participarea unor persoane care, în realitate, nu ar fi votat. În același timp, în sistemul informatic de monitorizare a prezenței ar fi fost introduse datele de identificare ale acestora.

Măsurile dispuse de anchetatori

Cele șapte persoane reținute sunt cinci femei și doi bărbați, cu vârste între 35 și 58 de ani, toate din județul Giurgiu. Acestea urmează să fie prezentate miercuri, 16 septembrie, unității de parchet competente, împreună cu propunerile procedurale.

În cazul altor trei persoane, procurorul a dispus control judiciar pentru 60 de zile. Este vorba despre o femeie și doi bărbați, cu vârste cuprinse între 46 și 63 de ani.

Cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor și a responsabilității fiecărei persoane implicate. Cei vizați de anchetă beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Beijingul înăsprește controlul la frontieră pentru specialiștii tech și marile averi

0

China a introdus reguli care permit autorităților să împiedice anumite persoane să părăsească țara. Măsurile îi vizează inclusiv pe specialiștii din tehnologie, pe cetățenii cu averi importante și pe cei suspectați că transferă capital în străinătate.

Reglementările emise de Consiliul de Stat au intrat în vigoare marți și transformă restricțiile aplicate până acum punctual într-un mecanism permanent. Plecarea poate fi blocată atunci când sunt încălcate normele privind exporturile sau transferurile de tehnologie, iar autoritățile consideră că este afectată securitatea națională.

„Scopul este restricționarea fluxului de persoane către exterior, pentru a păstra în țară capitalul și talentul care altfel ar putea pleca împreună cu acestea”, a declarat Neo Wang, strateg pentru China la Evercore ISI. Beijingul consideră că atât resursele financiare, cât și specialiștii sunt esențiali pentru dezvoltarea inovației, creșterea productivității și competiția cu Statele Unite.

Tehnologia, în centrul controalelor

Profesioniștii din industria tehnologică se numără printre categoriile cele mai expuse noilor restricții. China controlează deja exporturile unor tehnologii și componente importante, de la pământuri rare și baterii pentru vehicule electrice până la panouri solare.

Noile norme le oferă autorităților o bază legală pentru a aplica direct la frontieră măsuri legate de controlul exporturilor și contrasancțiuni. Un cetățean poate fi oprit să plece dacă ieșirea din țară ar încălca regulile într-un mod considerat periculos pentru securitatea industrială sau tehnologică.

Beijingul a limitat de mai mulți ani călătoriile externe ale oficialilor de partid și angajaților companiilor de stat, iar verificările au fost extinse treptat și asupra sectorului privat. Dan Wang, director pentru China la Eurasia Group, estimează că noile reguli vor face sistemul mai stabil și le vor oferi autorităților locale mai multă siguranță atunci când intervin.

Analista anticipează și controale mai stricte asupra documentelor, inclusiv la nivel local.

Presiuni asupra averilor din străinătate

Regulile se adresează și chinezilor bogați, bancherilor privați, firmelor de administrare a averilor și agențiilor de imigrație care facilitează transferul banilor sau mutarea familiilor peste hotare. Unii bancheri au fost deja chestionați la frontieră cu privire la scopul călătoriilor externe.

Organizatorii evenimentelor din Singapore destinate clienților chinezi au devenit, la rândul lor, mai precauți. Unele întâlniri sunt prezentate drept expoziții de bijuterii, nu seminare despre investiții internaționale, pentru a evita atenția autorităților.

Companiile străine nu mai pot furniza în China continentală servicii de imigrație legate de intrarea și ieșirea din țară. Agențiile înregistrate trebuie să raporteze angajații din sectorul public și personalul militar care încearcă ilegal să obțină cetățenie străină sau rezidență permanentă într-o altă țară.

Autoritățile locale au primit și un temei juridic mai clar pentru a opri plecarea persoanelor despre care consideră că au datorii fiscale pentru bunuri sau venituri deținute în străinătate.

Presiunea fiscală asupra marilor averi s-a accentuat în ultimele luni. În iulie, China a introdus o taxă de 20% pentru veniturile provenite din active transferate în trusturi offshore începând din 2023, eliminând o facilitate folosită de familiile bogate pentru protejarea și transmiterea patrimoniului.

În unele regiuni sunt impozitate și veniturile din polițe de asigurare, precum și salariile obținute în străinătate de cetățenii chinezi. Tot în această lună, a fost stabilită o taxă de 20% pe dividendele primite de străini de la companii cu investiții externe.

„Diferitele măsuri creează impresia că legile se pot schimba fără avertisment și cu efect retroactiv; înăsprirea vine din toate direcțiile”, a declarat Clifford Ng, partener la Zhong Lun Law Firm.

Potrivit acestuia, chinezii care nu mai au familie sau avere în țară sunt tot mai dispuși să plece definitiv. Cei care păstrează legături importante cu China preferă, în schimb, să respecte noile reguli.